Juniorul lui Chereji se bagă pe cultură cu câteva idei geniale. Între timp, managerul Dorel Cosma mai bifează un caiet de realizări și își asigură continuitatea la Casa de Cultură. Ovidiu Crețu îl protejează și chiar dacă are vârsta pensionării, Cosma va dirija actul cultural urban.

Pe scurt, iată câteva idei bune ale tinerilor migrați spre Cluj, gata-gata să revină și să pună umărul la cultura îmbâcsită, care cheltuie minim 20 de MILIARDE pe an.

 – Jumătate din cei 23 de MILIARDE (bani alocați pe cultură) să meargă pe proiecte nerambursabile și mână liberă pentru cei cu idei, care vor să deschidă cultura. Selecția de proiecte să fie făcută pe bune, de specialiști din țară, fără blaturi politice.

“Alocarea acestor bani prin concurs încurajează concurența, performanța și diversitatea. TIFF, Jazz In The Park, Fabrica de Pensule, Comedy Cluj, Zilele Maghiare, Photo Romania, Artmania, Sibiu Jazz Festival, Temps D’Images, târguri și festivaluri de carte etc. sunt doar câteva exemple de evenimente și proiecte susținute astfel. Acestea au impact major asupra orașului și în unele cazuri chiar a țării, fiind deja brand-uri cunoscute internațional, care contribuie la dezvoltare, atrag sponsori și turiști și cred că nu exagerez dacă spun că, treptat, schimbă mentalități. În plus sistemul acesta a facilitat dezvoltarea unei meserii, cea de manager cultural, care nu se studiază nicăieri în țară, se învață pe parcurs.” – 

 – Festivaluri de JAZZ, carte și film 

 – Marketing, site-uri, facebook

– Artiști cu renume, nu aceeași cântăreți de umplutură

– Folclor autentic, NU scene second-hand, cu candelabre baroce mixate cu „farfurii cu păretare”

 – țineți-vă valorile acasă – “Foarte multe orașe și mai mici și mai mari trebuie să își regândească complet abordarea în aceste domenii pentru a avea măcar o șansă să recupereze din decalajul tot mai mare dintre ele și cei câțiva poli de dezvoltare din țară; să devină un pic mai competitive și să limiteze exodul vizibil al tinerilor, în special al celor educați.”

– ATENȚIE: merg bani publici pentru brandul lui Cosma – “legat de Nunta Zamfirei, poate unii nu știu, festivalul nici nu este al Primăriei, al orașului, ci marcă înregistrată a directorului Centrului Municipal de Cultură. Practic, prin banii publici pe care el îi împarte Centrului Municipal își organizează propriul festival. Mie îmi sună a conflict de interese dar nu sunt jurist așa că îi invit pe alții să se pronunțe.”

„La Bistrița, cel puțin din banii de la bugetul local, nu se întâmplă nimic notabil, nu se văd rezultate. Nu vreau să spun că nici un proiect nu e OK ca idee sau realizare, nu le cunosc pe toate. Cert e că nici unul nu se apropie măcar de exemplele de mai sus (și multe altele) ca vizibilitate, evoluție, impact. Câți dintre prietenii voștri din Brașov, București, Oradea, Iași, Craiova sau Deva au auzit de „Pfingstfest” sau „Rădăcinile Eternității”?

Câți turiști vin pentru „Nunta Zamfirei”, înafara persoanelor invitate de organizatori? La ambele întrebări cred că răspunsul e zero sau pe aproape. Și nu e de mirare că se întâmplă așa, motivele sunt numeroase și destul de evidente. Sunt câteva zeci de evenimente și proiecte în calendar, marea majoritate coordonate de Centrul Municipal de Cultură. Oricât de performantă și bine intenționată ar fi echipa de acolo nu are cum să acorde timpul și atenția necesare tuturor.

E pur și simplu imposibil să gestionezi atâtea proiecte în mod profesionist. Dau exemplu TIFF pentru că din 2013 lucrez în cadrul festivalului și cunosc situația de acolo. Se lucrează cam jumătate de an și echipa crește pe parcurs, în apropierea fiecărei ediții ajungând la câteva sute de oameni. Cu toate astea apar lucruri neprevăzute.

Nu știu cât se lucrează la Bistrița la evenimentele astea finanțate de la buget, cert e că nu se prea vede, majoritatea proiectelor fiind fușereli anacronice. Exponentul „culturii urbane” la Bistrița e CRBL iar vârful rockului în 2015 e Cargo. Nunta Zamfirei se promovează atât de bine și stârnește atâta interes încât are sub 100 de like-uri pe facebook și un site care nici măcar nu e pe prima pagina Google dacă cauți „nunta zamfirei” sau „festivalul nunta zamfirei„.

Cică se dorește atragerea turiștilor dar toate evenimentele sunt promovate doar în oraș și presa locală. Sincretismul e reprezentat de candelabre și alte elemente baroc și lasere pe scena festivalului de tradiții populare.

Modul de finanțare, acest monopol de facto al Centrului Municipal de Cultură, descurajează orice inițiativă pe plan local și duce în derizoriu ideea de cultură, valoarea actului sau al produsului cultural. Când aproape în fiecare săptămână ai evenimente gratuite, în marea majoritate de duzină, publicul înțelege că asta e cultura, că atât se poate și așa trebuie să fie. Și da, mentalitatea se extinde în timp la cam tot ce înseamnă cultură sau artă, la cărți, filme etc.

Degeaba se zbat managerii culturali să educe publicul, să încurajeze lumea să susțină artiștii plătind bilete (chiar și modice). Centrul Municipal de Cultură ar trebui să se ocupe de administrarea sălilor și celorlalte proprietăți pe care le are în subordine și de un calendar minimal de evenimente. Am înțeles că anul acesta sunt undeva la 3.4 milioane de lei alocați de la bugetul orașului pentru evenimente culturale.

2 milioane, poate chiar mai mult, ar trebui atribuite prin concurs de proiecte. Criteriile de atribuire ar trebui să fie clare și jurizarea făcută de o comisie formată din membri cu experiență, preferabil un grup de oameni din toată țara, divers ca vârstă și domenii de specializare. Mai mult, pentru a spori transparența, punctajul detaliat și evaluarea comisiei ar trebui publicată în cazul tuturor proiectelor și ar trebui să existe posibilitatea depunerii contestațiilor în baza evaluărilor. Totodată, pentru a justifica finanțarea, la finalul proiectului ar trebui publicate rapoarte de activitate, publice, care să dovedească nu numai modul de utilizare al banilor (există și acum niște formulare și proceduri pentru asta) dar și atingerea obiectivelor asumate.

Nu îmi place să critic fără să vin cu nimic constructiv așa că propun concret câteva idei/sfaturi pentru Nunta Zamfirei, considerat cel mai important eveniment din programul organizat de autoritățile locale din Bistrița.

Atât în cazul festivalului Nunta Zamfirei cât și în ceea ce privește calendarul, modul de organizare și finanțare a domeniului cultural în ansamblu există multe exemple de bune practici și performanță, la îndemâna oricui. Nu e nevoie neapărat de mai mulți bani, dar nici nu e cazul să se reducă fondurile alocate pentru cultură. Este un domeniu care poate contribui în mod pozitiv la dezvoltarea orașului din toate punctele de vedere.

Sigur, e puțin probabil să se lanseze din primul an proiecte de amploarea și consistența celor pe care le-am enumerat mai devreme. Echipele, brand-urile și experiența se construiesc în timp. Important e să se vrea, să se schimbe radical abordarea acestui domeniu la nivel local. Să se încurajeze concurența, performanța și diversitatea. Să se stabilească și urmărească clar obiectivele pe termen mediu și lung, în baza unor indici de performanță. Să nu mai umblăm cu cioara vopsită.

Un domeniu pe care îl consider foarte important, cu mult potențial de dezvoltare, dar totodată dus în derizoriu prin practicile autorităților locale, prin lipsa de viziune și transparență, prin incapacitatea de înțelegere a nevoilor reale și de adaptare la secolul în care trăim. Nu am făcut referire la evenimentele de la Sinagogă, organizate în cea mai mare parte de Gavril Țărmure sub egida Centrul Județean de Cultură și a Societății de Concerte. Cred că se poate îmbunătăți și acolo strategia dar, momentan, este cu totul altceva decât ce se întâmplă la Centrul Municipal (altceva dar prea puțin). Totuși, principiile de mai sus și modul de organizare pe care îl propun ar trebui aplicat și la nivel județean.

De bine, de rău, directorii instituțiilor sunt temporari și întotdeauna e de preferat să ai un sistem funcțional, competitiv, astfel încât performanța să nu depindă aproape în întregime de viziunea și profesionalismul unui om. Totodată, cred că ideea de bază e valabilă și și în ceea ce privește sportul, proiectele sociale etc. și nu e limitată la Bistrița. Foarte multe orașe și mai mici și mai mari trebuie să își regândească complet abordarea în aceste domenii pentru a avea măcar o șansă să recupereze din decalajul tot mai mare dintre ele și cei câțiva poli de dezvoltare din țară; să devină un pic mai competitive și să limiteze exodul vizibil al tinerilor, în special al celor educați.

Până una alta, sumele minuscule alocate anual de Primărie pentru finanațarea nerambursabilă a proiectelor culturale ne arată practic cât valorează ideile bistrițenilor pentru autoritățile locale.”

Florin Chereji este în staff-ul TIFF și Basm Festival, proiecte care angrenează tineri de valoare în actele de cultură urbană. Materialul integral, pe blogul lui Florin Chereji jr.

http://florinchereji.ro/2016/02/resuscitati-cultura/

Citește și: Prohodul Zamfirei : http://www.ziardebistrita.ro/prohodul-zamfirei/