Bine de știut înainte să dai pe cineva-n Tribunal! TOTUL despre cheltuielile de judecată în procesul civil!

I.Ce înseamnă cheltuieli de judecata?

Cheltuielile de judecată constau în: taxele judiciare de timbru, onorariile avocaţilor, ale experţilor şi ale specialiştilor numiţi în condiţiile legii, sumele cuvenite martorilor pentru deplasare şi pierderile cauzate de necesitatea prezenţei la proces, cheltuielile de transport şi, dacă este cazul, de cazare, precum şi orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfăşurare a procesului.

II. E obligatoriu într-un stat de drept sa se plătească taxe judiciare de timbru daca instanţele de judecata îndeplinesc un serviciu public?

Pentru apărarea drepturilor și intereselor sale legitime, orice persoană se poate adresa justiției prin sesizarea instanței competente cu o cerere de chemare în judecată.

Cel care formulează cererea de chemare în judecată se numește reclamant, iar cel chemat în judecată se numește pârât.


Taxa judiciară de timbru este suma de bani pe care o datorează orice persoană fizică sau persoană juridică care se adresează cu o cerere instanţelor judecătoreşti.

Accesul la justiţie este liber dar nu este gratuit!

Justiţia este un serviciu public al statului, iar justiţiabili care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de instanţele judecătoreşti trebuie să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora.

Taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de atac ordinare sau extraordinare, în condiţiile prevăzute de lege.

III.Daca plătesc taxa judiciara de timbru, voi câştiga procesul?

Plata taxei judiciare de timbru NU garantează reuşita procesului, dar daca nu este achitata NU EXISTA NICI O ŞANSĂ de a se cerceta cererea sa de către instanţă de judecata.

După plata taxei judiciare de timbru, instanta este legal investita cu soluţionarea cererii.

Plata taxei judiciare de timbru NU ASIGURA REUŞITA PROCESULUI, insa daca o achita, are ŞANSA de a i se soluţiona cererea, deschizându-se in acest fel cadrul procesual in care se pot administra probele solicitate pentru a obţine hotărâre favorabila.

Cel care nu achita taxa judiciara de timbru pe care o datorează (si nu a făcut cerere de ajutor public judiciar care sa fi fost admisa) NU ARE NICI O ŞANSA sa i se soluţioneze in vreun fel sau altul cererea si nici dreptul de a administra probe in acest sens.

Sancţiunea neplăţii în termenul stabilit de instanţă a taxei judiciare de timbru este anularea integrală sau parţială a cererii, ca fiind ne timbrată sau insuficient timbrată, după caz.

IV. Cine, când si după ce criterii se stabilesc aceste taxe?

Taxele judiciare de timbru se stabilesc în mod diferenţiat, după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani, cu excepţiile prevăzute de lege.

A. De pilda, acţiunile şi cererile evaluabile în bani, se taxează in funcţie de valoarea arătata sau solicitata in cererea de chemare in judecata:

Astfel, cu titlu de exemplu:

a) până la valoarea de 500 lei - 8%, dar nu mai puţin de 20 lei;
b) între 501 lei şi 5.000 lei - 40 lei + 7% pentru ce depăşeşte 500 lei;
c) între 5.001 lei şi 25.000 lei - 355 lei + 5% pentru ce depăşeşte 5.000 lei;

Cererile în materia partajului judiciar se taxează astfel: cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia - 3% din valoarea masei partajabile.Acţiunile privind stabilirea şi acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice se taxează cu 100 lei.

Se taxează cu 100 lei următoarele acţiuni şi cereri introduse la instanţele judecătoreşti: acţiunile în grăniţuire; în ipoteza în care prin aceeaşi cerere se revendică şi o porţiune de teren, la taxa judiciară de timbru stabilită pentru acţiunea în grăniţuire se adaugă şi taxa corespunzătoare valorii suprafeţei revendicate.

În cazul contestaţiei la executarea silită, taxa nu poate depăşi suma de 1.000 lei, indiferent de valoarea contestată. În cazul în care obiectul executării silite nu este evaluabil în bani, contestaţia la executare se taxează cu 100 lei.


În materie contravenţională, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, precum şi calea de atac împotriva hotărârii pronunţate se taxează cu 20 lei.

B. Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare şi extraordinare, referitoare la:

a) stabilirea şi plata pensiilor, precum şi alte drepturi prevăzute prin sistemele de asigurări sociale;
b) stabilirea şi plata ajutorului de şomaj, a ajutorului de integrare profesională şi a alocaţiei de sprijin, a ajutorului social, a alocaţiei de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi a altor forme de protecţie socială prevăzute de lege;
c) obligaţiile legale şi contractuale de întreţinere, inclusiv acţiunile în constatarea nulităţii, în anularea, rezoluţiunea sau rezilierea contractului de întreţinere;
d) stabilirea şi acordarea despăgubirilor decurgând din condamnarea sau luarea unei măsuri preventive pe nedrept;
e) adopţie, ocrotirea minorilor, tutelă, curatelă, interdicţie judecătorească, asistenţa persoanelor cu tulburări psihice, precum şi la exercitarea de către autoritatea tutelară a atribuţiilor ce îi revin;
f) protecţia drepturilor consumatorilor, atunci când persoanele fizice şi asociaţiile pentru protecţia consumatorilor au calitatea de reclamant împotriva operatorilor economici care au prejudiciat drepturile şi interesele legitime ale consumatorilor;
i) cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând din acestea;

Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti se face de către instanţa de judecată. (in conformitate cu dispoziţiile legale in vigoare, de pilda OUG 80/2013).

Pentru orice alte acţiuni sau cereri neevaluabile în bani, cu excepţia celor scutite de plata taxei judiciare de timbru potrivit legii, se datorează o taxă fixă de numai 20 lei.

V. Când se plăteşte taxa judiciară de timbru ?

1.Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat (se anexează cererii de chemare in judecata), cu excepţiile prevăzute de lege. Aşadar, chitanţa, ce reprezintă dovada plăţii taxei judiciare de timbru, trebuie ataşată în original cererii adresată instanţei.


In cazul cererilor sau al acţiunilor introduse în comun de mai multe persoane (dacă obiectul procesului este un drept ori o obligaţie comună sau dacă drepturile ori obligaţiile lor au aceeaşi cauză sau dacă între ele există o strânsă legătură), se datorează o singură taxă, plătibilă de toţi împreună sau oricare dintre reclamanţi.

2. Daca chitanţa nu s-a ataşat la cererea de chemare in judecata:

Cu alte cuvinte, cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă, obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.

VI. Unde se plăteşte taxa judiciară de timbru?

Taxele judiciare de timbru se plătesc de debitorul taxei: în numerar, prin virament sau în sistem on-line, la Primăria Impozite si Taxe locale (într-un cont distinct de venituri al bugetului local "Taxe judiciare de timbru şi alte taxe de timbru", al unităţii administrativ teritoriale) în care persoana fizică are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, în care persoana juridică are sediul social.


VII.Daca instanta de judecata stabileste o taxa prea mare decât cea prevăzută de lege, ce pot face?

Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate.

VIII. Se poate solicita restituirea taxei judiciare de timbru ?

Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parţial sau proporţional, la cererea petiţionarului, în următoarele situaţii:

a) când taxa plătită nu era datorată;
b) când s-a plătit mai mult decât cuantumul legal;
c) când acţiunea sau cererea rămâne fără obiect în cursul procesului, ca urmare a unor dispoziţii legale;
d) când acţiunea corect timbrată a fost anulată în condiţiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă sau când reclamantul a renunţat la judecată până la comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât; in acest caz se restituie jumătate din taxa plătită.
e) când, în procesul de divorţ, părţile au renunţat la judecată ori s-au împăcat; in acest caz se restituie jumătate din taxa plătită.
f) când contestaţia la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă; taxa se restituie proporţional cu admiterea contestaţiei.

Dreptul de a solicita restituirea poate fi exercitat în termen de un an de la data naşterii sale.

IX.Ce pot face daca taxa judiciară de timbru este prea mare faţă de posibilităţile de plată ale plătitorului?


Dacă partea nu are posibilităţi financiare de a achita taxa judiciară de timbru stabilită de instanţă conform legii, poate formula cerere de ajutor public judiciar (in termen de 5 zile de la data comunicarii de către instanta a cuantumului taxei judiciare).


Pentru persoanele fizice, formele de ajutor public judiciar sunt sub formă de scutiri, reduceri, eşalonări, amânări de la plata taxei judiciare de timbru.

Pentru persoanele juridice, formele de ajutor public judiciar sunt sub formă de reduceri, eşalonări sau amânări, (deci persoanele juridice NU SE SCUTESC de la plata taxei judiciare de timbru).

Poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, în condiţiile OUG 51/2008,orice persoană fizică, în situaţia în care nu poate face faţă cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiţie, fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale.

Ajutorul public judiciar se poate acorda în următoarele forme:

a) plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenţei juridice şi, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiţie sau pentru prevenirea unui litigiu, denumită în continuare asistenţă prin avocat;
b) plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviinţarea instanţei sau a autorităţii cu atribuţii jurisdicţionale, dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul public judiciar;
c) plata onorariului executorului judecătoresc;
d) scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită.


*Daca pârâtul pierde procesul, va fi obligat la plata taxei judiciare de timbru stabilita de instanta de judecata in sarcina reclamantului chiar daca reclamantul a fost scutit de la plata acesteia.


**Dacă reclamantul care a beneficiat de ajutor public judiciar pierde procesul, cheltuielile procesuale avansate de către stat rămân în sarcina acestuia. (rămân in sarcina statului).


***În situaţia în care, prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, beneficiarul ajutorului public dobândeşte bunuri sau drepturi de creanţă a căror valoare, respectiv cuantum, depăşeşte de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, acesta este obligat să restituie ajutorul public.

X. Ce alte cheltuieli pot fi obligat sa plătesc in timpul unui proces civil?

Cheltuielile necesare administrării probelor-Când administrarea probei încuviinţate necesită cheltuieli, instanţa va pune în vedere părţii care a cerut-o să depună, de îndată sau în termenul fixat de instanţă, dovada achitării sumei stabilite pentru acoperirea lor.
Drepturi băneşti ale martorului - Martorul are dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport, cazare şi masă dacă este din altă localitate, precum şi dreptul la despăgubiri pentru acoperirea veniturilor pe care le-ar fi obţinut dacă şi-ar fi exercitat profesia pe durata lipsei de la locul de muncă, prilejuită de chemarea sa în vederea ascultării ca martor, stabilite în raport cu starea sau profesia pe care o exercită, precum şi cu timpul efectiv pierdut.

Drepturile băneşti se asigură de partea care a propus martorul şi se stabilesc, la cerere, de către instanţă, prin încheiere executorie.
Expertiza-Dovada plăţii onorariului se depune la grefa instanţei de partea care a fost obligată prin încheiere, în termen de 5 zile de la numire sau în termenul stabilit de instanţă. Onorariul poate fi majorat, daca e cazul.

XI. Pot recupera cheltuielile de judecata? In totalitate?

Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.


Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părţi poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.

Instanţa poate, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei.

Măsura luată de instanţă nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat şi clientul său.

Nu vor putea fi însă micşorate cheltuielile de judecată având ca obiect plata taxei judiciare de timbru precum şi plata sumelor cuvenite martorilor.

XII. Daca sunt parat intr-un proces, exista vreo posibilitate sa nu plătesc cheltuielile de judecata, in cazul in care voi pierde procesul?

Pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate, pretenţiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepţia cazului în care, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere de către reclamant sau se afla de drept în întârziere.

XIV.Dar daca suntem mai multi parati, respective mai multe persoane chemate in judecata? Cum vom fi obligate sa plătim aceste cheltuieli de judecata?

Dacă în cauză sunt mai mulţi reclamanţi sau mai mulţi pârâţi, ei vor putea fi obligaţi să plătească cheltuielile de judecată în mod egal, proporţional sau solidar, potrivit cu poziţia lor în proces ori cu natura raportului juridic existent între ei.

Important de reţinut:

Cheltuielile de judecata într-un proces civil pot fi ceruta in cadrul acelui proces sau pe cale separata (adică veţi deschide un alt proces, in care sa solicitaţi obligarea părţii care a pierdut procesul la plata cheltuielilor de judecata).


Daca aţi obţinut printr-o hotărâre judecătorească si cheltuieli de judecata împotriva celeilalte parti, acestea pot fi achitate de bunăvoie de partea care a pierdut procesul sau pot fi solicitate pe calea executării silite (va veţi adresa executorului judecătoresc cu o cerere in acest sens, anexaţi si hotărârea judecătorească definitiva).

 

AVOCAT Alexandra BERTEL




Caricatură

Ziar de Bistrita