Ce spune șeful Aquabis SA despre inundațiile de pe strada Mihai Viteazul și din alte zone din Bistrița

În ultima perioadă, mai multe străzi din municipiul Bistrița au fost inundate la fiecare ploaie abundentă, lucru care a stârnit o serie de nemulțumiri în rândul locuitorilor orașului. Din acest motiv, conducerea companiei Aquabis SA a organizat joi o conferință de presă în care a explicat de ce apar astfel de probleme și ce soluții ar exista pentru a le rezolva. 

Directorul general al companiei Aquabis SA, Ion Șandru, a vorbit despre situația de pe strada Mihai Viteazul, unde Primăria Bistrița a executat o serie de lucrări la rețeaua de canalizare pluvială, dar cu toate acestea problema nu a fost rezolvată complet.

Pe partea de Mihai Viteazul, într-adevăr avem acea lucrare făcută de Primăria Bistrița, lucrare care, zic eu, a fost binevenită, mai ales dacă ne gândim ce inundații erau anul trecut acolo, când după fiecare ploaie mergeai cu barca. Noi, împreună cu ISU, mergeam și strângeam apa câteva ore bune. Acum, după ploaia cea mare de alaltăieri, cam într-un sfert de oră s-a scurs toată apa. De ce apar totuși probleme pe această stradă? Pentru că este rezolvată doar partea de Mihai Viteazul, ca stradă principală, dar avem și acele străzi laterale Lempeș 1, 2, 3, 4, străzi care acum au alte denumiri: Lempeș 1, Amurgului, Crângului, Însorită, Umbroasă și așa mai departe, care sunt private și pe care nu există asfalt. După fiecare ploaie, toată apa care se adună din pantă ajunge în canalizarea noastră. La fiecare ploaie puternică, noi ne apucăm de scos balastru din cămine. Și scoatem destul. (…) S-a discutat cu Primăria Bistrița și s-au dat soluții pentru apa de ploaie care vine pe rigolele care mai există și care pe urmă dispar. Pentru rezolvare există o soluție tehnică, dar problema este că trebuie obținută aprobare de la Apele Române. Așa ceva e cam greu de obținut pentru că cei de la Apele Române sunt cam stat în stat, ori nu pricep, ori se fac că nu pricep. De exemplu, atunci când se proiectează o canalizare într-un oraș, pentru apele pluviale se fac niște deversoare. Ei, acele deversoare au rolul de a intra în funcțiune la surplusul de apă din canalizare, pentru a nu intra canalizarea sub presiune și pentru a nu inunda proprietățile. Astfel, tocmai pentru a prelua acel surplus sunt necesare acele deversoare care să meargă în râu. Niște experți cu ghilimele de la Cluj, care au venit anul trecut să ne amendeze, ne-au spus că trebuie blocate acele deversoare. Pe ei nu îi interesează că poate să ajungă rahatul la etajul 9. Atunci și eu am reacționat și i-am spus că unul mai deștept decât noi doi a făcut acest proiect după carte. Așa se face un proiect, cu deversor pentru a nu intra sub presiune canalizarea și pentru a nu inunda. Nu a vrut să priceapă. Mai mult decât atât, ne calculează niște penalități în cazul în care ajunge apă pe deversoare la râu”, a explicat Ion Șandru.

Întrebat dacă există o soluție pentru această problemă, Ion Șandru a răspuns: ”Există, dar autoritatea publică locală răspunde de treaba asta, de șanțuri, de rigole și alte minuni”.

Mai exact, Ion Șandru spune că municipalitatea trebuie să facă demersuri pentru a obține aprobare pentru ca acele deversoare să devină funcționale. ”Probabil vor trebui să ajungă până la Minister pentru că de la Cluj nu au șanse”, a adăugat Șandru, care a completat că Primăria Bistrița nu a întocmit deocamdată o documentație în acest sens.

”Municipalitatea trebuie să facă proiect pentru canalizarea apelor pluviale și discutăm aici despre Dealul Dumitrei, continuare pe Lucian Blaga și partea de Sigmir care ajunge în DN 17 și apoi în Viișoara, în stația noastră de pompare. Deci au de intervenit cam în 3 locuri. Trebuie să facă un proiect pentru executat rigole pentru ape pluviale cu descărcare în râul Bistrița, a adăugat el.

Întrebat ce se întâmplă cu celelalte străzi și intersecții din oraș care sunt inundate la fiecare ploaie abundentă, Șandru a precizat că de vină pentru aceste situații sunt unele lucrări de modernizare a străzilor în urma cărora nu mai funcționează gurile de scurgere a apei pluviale.

De exemplu, la Măgura, Primăria mai are un singur geiger, adică un racord pentru apă pluvială la canalizare. Când s-au modernizat multe străzi, au uitat să mai refacă și racordul la canalizare. Poate că l-au rupt și nu l-au mai refăcut. La Poliție e aceeași problemă. Înainte funcționau geigerele, se și vedea că se aduna apa și se scurgea prin acele geigere de la canalizare. Acum nu mai există. (…) De fiecare dată noi am făcut adrese și le-am atras atenția că în diferite locruri s-a modernizat străzile, s-a asfaltat și nu mai funcționează cutare, cutare geiger sau cămin care a fost astupat. Și din acest punct de vedere avem probleme. Toarnă asfalt peste și pe urmă nu mai poți să te duci ca să acționezi cu mașina de desfundat, cu toate că la o canalizare în oraș trebuie să ai cămine din 50 în 50 de metri”, a spus Șandru.

Ion Șandru a spus că cele mai multe probleme la sistemul de colectare a apelor pluviale au apărut după asfaltările din bordură în bordură executate anii trecuți pe mai multe străzi.

”Constructorii zic că e mai ușor să asfalteze din bordură în bordură și pe urmă să aducă la cotă planșeul. Posibil să fie așa tehnologia de modernizare a drumului, dar de cele mai multe ori uită să le aducă la cotă. Din discuțiile pe care le-am avut cu partea tehnică de la Primărie, ei zic să sunt neeligibile lucrările de aducere la cotă. Oare de ce sunt neeligibile doar pentru apă și canalizare? La gaz cum aduc toate aerisitoarele la cotă sau la alte utilități? Acelea ar trebui prinse în proiectul de execuție”, a mai precizat sursa citată.

Așadar, în opinia directorului Aquabis SA, soluția la aceste probleme este de a amenaja mai multe guri de scurgere și le cere diriginților de șantier să acorde o mai mare atenție atunci când se execută lucrări la partea carosabilă. Ion Șandru atrage atenția că la finalul oricăror lucrări trebuie să se verifice și dacă aceste guri funcționează.

Potrivit acestuia, străzile din oraș vor continua să fie inundate dacă nu se vor executa lucrări de aducere a gurilor de scurgere la nivelul care să permită într-adevăr scurgerea apelor pluviale.

De asemenea, o altă problemă care dacă nu va fi rezolvată va duce la situații de acest fel este aceea a străzilor private, care nu aparțin de domeniul public. ”Dacă au pantă spre o canalizare, nouă ne creează probleme pentru că apa la fiecare ploaie vine încărcată cu pietriș, cu nisip și acestea ajung în canalizare”, a mai explicat Șandru.

Potrivit șefului Aquabis SA, sistemul de canalizare din Bistrița este are circa 700 de km și este vechi, din anii ’60 – ’70. ”Noi am schimbat până acum aproximativ 100 de km de canalizare, dar de cele mai multe ori am schimbat partea de racorduri. Pe partea de colectoare mari, doar pe Dimitrie Cantemir am avut o intervenție mai mare și mai avem acum una. În rest, nu s-a intrat pentru că sunt dimensionate să facă față la debite destul de mari. Până în anii ’90 mergeam la capacitate maximă cu stația de tratare – 1.300 litri/secundă, mergea multă apă în zona industrială. Acum mergem la 400 de litri/secundă, adică la o treime, dar s-a extins foarte mult orașul și suprafața de pe care se colectează apele este de 3 ori mai mare decât era până în ’90”, a mai menționat Ion Șandru.