Cele două Camere ale Parlamentului se vor reuni joi, de la ora 16.00, pentru a da votul de învestitură Guvernului Cîțu. Deputatul USR de Bistrița-Năsăud, Cristina Iurișniți, a anunțat că partidul din care face parte va vota noul Guvern.
”USR va vota pentru un Guvern stabil! Avem nevoie de responsabilitate și profesionalism! Așa cum am prevăzut acum două săptămâni în declarațiile făcute în Parlament, Organizația Mondială a Sănătății a declarat starea de pandemie în privința Coronavirusului! (…) În aceste momente criza politică trebuie să înceteze! Prioritatea este sănătatea publică! Avem nevoie de stabilitate, seriozitate si profesionalism. (…) USR va vota pentru un guvern stabil în Parlament!”, a anunțat deputatul Cristina Iurișniți.
Pentru ca şedinţa în care se va vota învestirea Guvernului Cîțu să se poată desfăşura, este nevoie de prezenţa în sală a cel puţin 233 de parlamentari. Toate grupurile parlamentare au anunţat că vor fi prezente la şedinţă pentru a asigura cvorumul.
Pentru a trece de votul Parlamentului, Cabinetul Cîțu trebuie să obțină votul a 233 de parlamentari.
PSD are 202 parlamentari, PNL – 113 parlamentari, USR – 40, Pro Europa – 21, UDMR – 30, minorităţile naţionale – 17, PMP – 15 deputaţi, fiind şi 27 de parlamentari neafiliaţi.
Tot astazi inainte de votul pentru învestirea Guvernului Cîțu, CCR a respins Ordonanţa de urgenţă pentru alegerile anticipate, adoptată de Guvernul Orban cu o zi înainte de a fi demis prin moţiune de cenzură. În lipsa acestei OUG, alegerile anticipate nu pot fi organizate mai devreme de luna august, în condiţiile în care alegerile la termen sunt programate în luna noiembrie. Singura soluţie pentru anticipate ar fi transformarea OUG într-o lege, însă e nevoie de susţinerea PSD.
Totusi, OUG adoptată de Guvernul Orban conţinea trei puncte importante:
1). dublarea numărului de parlamentari pentru diaspora;
2). posibilitatea de a vota la orice secţie de vot pentru alegerile parlamentare, nu doar la adresa din buletin;
3). posibilitatea ca, în cazul dizolvării Parlamentului, alegerile anticipate să fie organziate în 50 de zile, nu în 90 de zile, aşa cum spune legea.
Mai grav este că prin această respingere a OUG in integralitatea ei, CCR lipseşte de orice conţinut o prevedere din Constituţie: articolul 89 din Constituţie, privind dizolvarea Parlamentului şi, implicit, organizarea de alegeri anticipate.
Iată si „argumentele” Curtii Constituţionale: „Faptul că dizolvarea Parlamentului se poate realiza numai după consultarea preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi a liderilor grupurilor parlamentare (deci nu numai a partidelor parlamentare, ci şi a independenţilor, în cazul în care aceştia şi-au constituit un grup parlamentar), demonstrează caracterul excepţional al unei asemenea măsuri, care implică un grad ridicat de coeziune politică în sensul producerii efectului dizolvator. Cu alte cuvinte, dizolvarea forului legiuitor trebuie să fie rezultatul unor negocieri şi înţelegeri politice în care să fie implicate toate entităţile parlamentare şi să reflecte voinţa comună a celor care au obţinut voturile cetăţenilor în urma sufragiului electoral”.
Aşadar, după mintea judecătorilor CCR, dizolvarea Parlamentului nu se poate face decât prin votul în unanimitate al parlamentarilor. Cum acest lucru este, practic, imposibil iar altă cale de a ajunge la anticipate nu există, prin această interpretare, CCR a şters din Constituţie articolul 89, iar alegerile anticipate nu vor fi posibile niciodată.
Reamintim că in 21 februarie, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu OUG privind alegerile anticipate, considerând că modalitatea de desfăşurare a alegerilor pentru Parlament nu poate fi legiferată prin OUG.