Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretele pentru promulgarea Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii privind organizarea judiciară şi a Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii, a anunțat deputatul PNL Diana Morar.
”Pachetul de legi pe justiţie, și anume cele privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii, au fost promulgate de președintele Klaus Iohannis. În prealabil, Curtea Constituţională a respins sesizările depuse de unele partide şi de Avocatul Poporului la legile justiției adoptate în Parlament. Mă bucur că, în calitate de membru al comisiei parlamentare pentru legile justiției, am contribuit la realizarea unor acte normative fără fisuri constituționale, care reprezintă un moment important în modernizarea sistemului judiciar și totodată ultima condiție îndeplinită în proiectul de țară ”România în Spațiul Schengen”, dar și pentru eliminarea raportului MCV”, a precizat Diana Morar.
Deputatul PNL completează că legile au fost supuse dezbaterilor tuturor celor implicați, iar în redactarea lor, sub coordonarea ministrului Justiției Cătălin Predoiu, din a cărui echipă ministerială am făcut parte în 2020 în calitate de secretar de stat, s-a ținut cont de recomandările Comisiei de la Veneția, de raportul MCV și de raportul GRECO.
”Felicitări tuturor celor care au contribuit la această reușită pentru România!”, a mai adăugat Diana Morar.
Recent, Comisia de la Veneția, a formulat critici dure pentru legile justiției, atât în legătură cu procedura rapidă de adoptare, cât și referitoare la conținutul propriuzis.
In primul rând, președintele Klaus Iohannis a promulgat legile justiției, elaborate de ministrul Cătălin Predoiu, fără să mai aștepte opinia Comisiei de la Veneția, ignorând cererea comisarului european pentru Justiție, Didier Reynders.
Prin urmare, Comisia de la Veneția ”regretă” că autoritățile române nu au cerut un aviz înainte de adoptarea celor trei proiecte de Lege privind sistemul de justiție din România, și anume: Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, Legea privind organizarea judiciară și Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, așa cum fusese anunțat de autorități și că au lăsat la latitudinea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei să facă această solicitare, dar au apoi au solicitat ca acest aviz să fie adoptat în procedură de urgență.
Pe fond, Comisia de la Veneția face următoarele recomandări pentru modificarea legilor privind sistemul judiciar din România:
1. Ar trebui introdusă o selecție prin concurs și pentru directorii adjuncți, nu doar pentru președinții instanțelor și ai parchetelor;
2. Procurorii de rang înalt, inclusiv procurorul general, precum și procurorul-șef al DNA și DIICOT și adjuncții acestora ar trebui să fie numiți pentru o perioadă mai lungă de timp fără posibilitatea de reînnoire;
3. Procurorul general nu ar trebui să poată ocoli ierarhia procurorilor atunci când constată că măsurile de urmărire penală sunt ilegale sau nefondate. O astfel de constatare ar trebui să fie transmisă în jos prin ierarhia procurorilor;
4. Ar trebui să se prevadă în mod explicit prin lege că poliția judiciară nu raportează cu privire la activitatea sa către ministrul de interne.
Fără a intra in detalii, Comisia de la Veneția nu a fost consultată decât după ce legile au fost adoptate, în timp ce procedura pregătitoare îndelungată ar fi făcut posibilă obținerea avizului în prealabil. Această accelerare a procedurii a condus, de asemenea, la o adoptare pripită a legilor în Parlament. Dezbaterile din Parlament au început la 12 septembrie, iar legile au fost adoptate la 17 octombrie 2022.
Chiar dacă avizul Comisiei de la Veneția este consultativ acesta trebuie obținut obligatoriu în perioada pregătitoare a proiectelor de legi, înainte de a fi adoptate.