Ultima variantă a Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR) nu mai cuprinde drumul expres Cluj-Napoca – Bistrița, lucru care îl îngrijorează pe primarul municipiului Bistrița, Ioan Turc. Edilul Bistriței solicită Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene reintroducerea acestui obiectiv în PNRR.
”Ne exprimăm îngrijorarea în legătură cu excluderea din ultima variantă a Planului Național de Redresare și Reziliență a drumului expres Cluj-Napoca – Bistrița, estimat la 568 milioane euro. Bistrițenii au nevoie de conectivitate, de infrastructură rutieră modernă, mai ales că traseul amintit ar face legătura și cu tronsonul Bistrița – Vatra Dornei, deja cuprins de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutire în planul Autostrăzii Nordului. Sper ca redresarea și reziliența să se aplice și în cazul drumului expres amintit, care ar aduce reale beneficii locuitorilor din această zonă a Transilvaniei. Prin urmare, în numele conjudețenilor mei, îi solicit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, să reintroducă în PNRR construcția acestui important obiectiv”, a precizat primarul Ioan Turc.
La capitolul infrastructură de transport, în noua variantă a PNRR se regăsesc următoarele obiective:
Noul Plan Național de Relansare și Reziliență a fost prezentat vineri, 19 martie, în primă lectură, în Guvernul României.
La finele lunii noiembrie a anului trecut, deputatul Robert Sighiartău anunțase că acest important obiectiv de infrastructură rutieră a fost inclus în PNRR, însă se pare că pentru o scurtă perioadă de timp.
Noua variantă a PNRR poate fi consultată AICI.
Incă o consecintă a fsptului că România are aceeași organizare teritorial – administrativă ca în vremea comunismului, chiar dacă modelul este depășit. In plus, diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi aparatul administrativ este supradimensionat. De aceea, trebuie făcută o restructurare a acestor unități administrativ teritoriale pentru ca structurile respective să fie funcționale si eficiente economic. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București.
Uniunea Europeană nu recunoaște caracterul de regiune, decat dacă ai minim 800.000 de locuitori. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu ești considerat regiune, deci nu poți să depui singur proiecte pentru fonduri europene, nu ești eligibil pentru niciun fel de proiect. In Romania, nici un județ din cele 40 nu îndeplinește condiția de a avea 800.000 de locuitori. Din această cauză, România pierde enorm de mulți bani europeni, fiindca totul depinde de Guvernul de la București unde lucrurile se miscă foarte greu. Si asta nu e totul. Numărul mare al judetelor actuale reprezintă o frână in calea dezvoltării din cauza sistemului birocratic excesiv. De aceea, ar fi extrem de utilă o initiativă legislativă privind regionalizarea țării .
Exista două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea Constituției și introducerea „regiunii” drept categorie administrativ-teritorială ceea ce nu există astăzi în legea fundamentală din Romania. A doua cale este mai simplă si se poate face printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor județe, ceea ce nu necesită modificarea Constituției. Aceasta presupune păstrarea denumirii de „Județ”, prevăzută in constitutie, numai că prin comasare din cele 41 de județe actuale vor rezulta un număr mai redus de unităti administrative, după modelul Poloniei, care a făcut reforma administrativă in1999, prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare judetelor de la noi) in 16 mari voievodate, pentru a corespunde cerintelor europene. Regionalizarea trebuie să aiba ca obiectiv esential descentralizarea si un grad ridicat de autonomie regională. Insă regionalizarea cu păstrarea judetelor nu rezolva nimic, ba dimpotrivă adaugă un nivel suplimentar de birocratie intre administratia centrală si cea locală. Solutia este extrem de simplă si ea presupune desfintarea actualelor judete si trecerea unor prerogative de importantă zonală, ale acestora la regiune, iar celelalte atributii judetene care au importantă locală, să treacă la primarii, unde sunt mai aproape de cetătean.