Efectivele de lilieci din Peştera Izvorul Tăuşoarelor, în refacere spectaculoasă

 -  -  161051


 

În conformitate cu prevederile Planului de management al sitului de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare, Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, cu autorizarea Comisiei Patrimoniului Speologic şi potrivit metodologiei standard, a efectuat monitorizarea efectivelor de lilieci aflate în hibernare în arealul subteran.

Inventarierea s-a făcut pe traseul Intrare-Galeria de Înaintare-Trecerea Cosmuţa-Galeria Kilometru-Sala Muntelui, acest traseu de referinţă permiţând compararea datelor obţinute cu cele ale sezoanelor precedente de hibernare.După un declin evident al populaţiei de lilieci după anul 2015 (constatat la nivel naţional şi european), populaţia de lilieci care hibernează în Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor se prezintă în efective crescute cu peste 55%, faţă de sezonul 2017-2018.

Acest lucru se datorează implementării măsurilor de conservare a speciilor protejate, cuprinse în Planul de management (restricţionarea numărului de vizite, reconfigurarea traseelor speologice pe galerii mai greu accesibile, dar care evită habitatul folosit de lilieci, reducerea portalului de la intrare cu două treimi şi instalarea unei noi porţi de restricţionare a accesului în peşteră).Începând cu primăvara anului în curs, în metodologia de recenzare a efectivelor de lilieci va fi introdus un capitol distinct referitor la colonia de creştere a puilor din Galeria Gipsului.

Reamintim că, în urma aplicării măsurilor de vizitare a peşterii, dar şi ca urmare a pierderii habitatelor de creştere a puilor din arealul transilvan (poduri de biserici, clădiri abandonate), precum şi al încălzirii globale, femele din specia Rhinolophus ferrumequinum au format o colonie tip “creşă”, într-o galerie tip “fund de sac”. Analiza coprolitelor din Peştera Tăuşoare arată că acest tip de colonie nu a mai existat de peste 200 de ani, ceea ce va impune noi cercetări şi modificări ale cadrului normativ al ariei protejate.În acelaşi timp, printr-un proiect coordonat de dr. Oana Moldovan, cercetător ştiinţific la Institutul de Speologie “Emil Racoviţă” al Academiei Române, peştera de la Izvorul Tăuşoarelor a intrat într-un program de cercetare amplu, constând în culegere de date ştiinţifice ale mediului biotic şi abiotic.

A fost reconfigurată reţeaua de dattaloggere din subteran şi s-au efectuat cercetări ştiinţifice ample, având ca obiective ştiinţifice determinarea tiparelor de diversitate a microbiomului de peşteră, dar şi identificarea de noi bacterii de peşteră cu sinteză naturală de rezistenţă la antibiotice şi menakinone, în vederea utilizării acestora pentru sănătatea umană.

Menţionăm că accesul în peştera de la Izvorul Tăuşoarelor este permis doar în condiţiile legii. Intrarea peşterii se află într-un proces natural de incaziune (prăbuşire), existând pericolul accidentelor subterane şi al izolării speologilor în interiorul peşterii.

Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor, precum şi o suprafaţă de 190 de ha aflată în suprateranul ei, fac parte din reţeaua ecologică europeană Natura 2000 şi reprezintă cea mai importantă cavitate carstică din Carpaţii Orientali, cu elemente de unicitate mondială şi caracteristici aparte, un adevărat rezervor de informaţii ştiinţifice.

Manager Alexandru Gavrilaş, Muzeograf Crin Theodorescu

16 bookmark
0 notes
776 views
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.