Odată cu sărbătoarea religioasă a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, locuitorii comunei Josenii Bârgăului au dus mai departe un străvechi obicei – ”Sângeorzul”.

”Obiceiul are o desfăşurare ritualică unică. În cadrul acestuia, feciorii merg cu ”Sângeorzul” prin sat pe la casele unde sunt fete de măritat, vestind venirea primăverii şi ”desţelenirea iernii de vară”, trecerea de la anotimpul rece la cel cald, aducând rodnicie în gospodăriile pe care le colindă. ”Sângeorzul” este întruchipat de un fecior din sat care e mascat, îmbrăcat în ramuri verzi de mesteacăn, simbolizând renaşterea naturii şi înverzirea codrului. ”Sângeorzul” este însoţit de un alai format din feciori îmbrăcaţi în frumoase costume populare, împreună cu care colindă uliţele satului într-o căruţă împodobită de asemenea cu ramuri verzi de mesteacăn. Pe tot parcursul drumului, alaiul este însoţit de ceteraşi, pe acordurile cărora „Sângeorzul” ia fata gazdei la joc. Apoi aceştia sunt serviţi cu mâncare şi băutură, după care îşi continuă drumul prin sat. Seara, în ajunul sărbătorii de Sfântul Gheorghe, se obişnuieşte ca în comuna Josenii Bârgăului să se aprindă focuri ritualice pe dealurile din jurul satelor aparţinătoare. Acestea sunt pregătite exclusiv de bărbaţi, care obişnuiesc să sară peste ele cu scopul de a-şi purifica sufletul şi trupul, de a fi sănătoşi pe tot parcursul anului, alungând duhurile rele, prevestind totodată venirea primăverii şi invocând forţa binefăcătoare a Soarelui”, spune prof. Emilia Ometiță, șeful Biroului Cultură Tradițională din cadrul Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud.

Sursa citată menționează că, de ani buni, organizarea obiceiului de ”Sângeorz” la Josenii Bârgăului este posibilă datorită dăruirii cu care s-a implicat în acest proiect de cultură tradițională interpreta Maria Gavri, directoarea Căminului Cultural, un om ce iubește comunitatea din care face parte și alături de care au fost și gazdele care au primit alaiul, respectiv: familia Oprea Eleonora și Mihăilă și familia Șofrac Nastasia și Dorel.

Anul acesta, ”Sângeorzul” a fost întruchipat de tânărul Liviu Pop, iar căruța “împănată” cu ramuri verzi de mesteacăn a fost pregătită de Puiu Ionuț și Puiu Mihăiță.

Atmosfera de sărbătoare a fost completată de muzica tradițională specifică, asigurată de grupul instrumental format din: dirijor Florin Sas – taragot, prof. Lazăr Ometiță – vioară, Andrei Podișor – vioară, Nicușor Vlad – acordeon, Ionică Hangan – vioară, Mihai Tomoroga – contrabas.

O prezență aparte a fost cea a veteranului de vârstă Dănilă Moldovan, care la cei 93 de ani ai săi a fost alături de familia sa, la primirea “Sângeorzului”, bucurându-se că obiceiul nu se pierde și că cei tineri îl duc mai departe.

A fost alături de tinerii participanți, ca întotdeauna, rapsodul și meșterul popular Ioana Matei din Rusu Bârgăului, mereu îndulcind bucuria artiștilor populari cu vestitele sale gogoși cu zahăr.

Întreaga acțiune s-a încheiat cu un program artistic susținut de copii frumoși și talentați, membrii ai Ansamblului Folcloric “„”Flori Bârgăuane” din Josenii Bârgăului, instructor coregraf Paul Muntean, iar sonorizarea a fost asigurată de operatorul sunet Florin Gavri.

La desfășurarea obiceiului a fost prezent și primarul comunei Josenii Bârgăului, Nicolae Vrîncean, alături de soția sa, amândoi gătiți de sărbătoare în frumoase costume populare, specifice Văii Bârgăului.

”Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, prin Biroul de Cercetare și Promovare a Culturii Tradiționale, este mereu alături de oamenii valoroși, de autenticii păstrători ai valorilor noastre naționale, susținând, atât cât se poate, derularea tuturor evenimentelor de cultură tradițională, prin care se pune în lumină frumusețea comorilor folclorice din satele județului nostru, atât de binecuvântat din acest punct de vedere, iar împreună luptăm pentru imaginea culturală a județului Bistrița-Năsăud în țară și în lume”, mai precizează prof. Emilia Ometiță.

Material realizat de: prof. Emilia Ometiță, șef Biroul Cultură Tradițională din cadrul Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud

FOTO: Arhiva Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, Emilia Ometiță