FOTO/VIDEO: Mica Unire, celebrată la Bistrița printr-un ceremonial militar-religios; participanții nu s-au prins în Hora Unirii

 -  -  7


Împlinirea a 163 de ani de la Unirea Principatelor Române a fost marcată, luni, printr-un ceremonial militar şi religios organizat în Piaţa Unirii din municipiul Bistrița, în cadrul căruia oficialii au transmis mesaje de unitate şi au depus o coroană de flori la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Pentru al doilea an consecutiv, din cauza restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19, nu s-a jucat Hora Unirii.

Acțiunile dedicate Zilei Unirii Principatelor Române au debutat la ora 12:00, cu intonarea Imnului Național al României, după care a fost oficiată o scurtă slujbă religioasă. 

Ulterior, prefectul județului Bistrița-Năsăud, Mica Oprea, a dat citire mesajului premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul sărbătoririi Zilei Unirii Principatelor Române:

”Sărbătorim astăzi primul pas important făcut pentru înfăptuirea statului național unitar român, Unirea Principatelor, acum 163 de ani.

Actul istoric de la 24 ianuarie 1859 a fost rodul eforturilor neobosite ale elitei politice a vremii, care s-au bucurat de înțelegerea  pe care românii din Moldova și Țara Românească au arătat-o nevoii de modernizare. Viziunea reformatoare a domnitorului Alexandru Ioan Cuza ne-a lăsat moștenire un exemplu de unitate, de sacrificiu personal pentru atingerea unui țel național, acela de a-i aduce împreună pe români. Ocaua lui Cuza, intrată în legendă, este și astăzi simbol al egalității și al dreptății, amintind totodată de rolul pe care statul trebuie să și-l asume pentru a-i apăra pe cei slabi în fața abuzurilor.

Prin Mica Unire, românii și-au exprimat nevoia de unitate, dar și dorința de a progresa în plan administrativ, economic și social, deopotrivă. Dezideratul a rămas același pentru toate generațiile următoare, indiferent de natura provocărilor cu care s-au confruntat, și a generat transformări majore în societatea noastră. Prin tenacitate și unitate, românii au putut  pregăti, apoi, Marea Unire, modernizând, construind instituții și mecanisme democratice, culturale, economice și financiare, consolidând armata care avea să lupte pentru independență și menținerea statalității.

Progresele noastre, obținute prin înțelegerea șansei istorice de a fi parte a unei lumi moderne, în care bunăstarea, pacea și valorile democratice sunt asumate și garantate, au nevoie și azi, ca și atunci, de recunoaștere și protejare.

Astăzi, ne menținem pe aceeași linie a unității tuturor românilor, dar și a progresului și bunăstării. Situația actuală necesită responsabilitate atât la nivelul celor care conduc țara, precum și la nivelul întregii noastre societăți. Provocările majore ale României sunt acum legate de depășirea crizei sanitare, de susținerea economiei prin investiții substanțiale, debirocratizarea instituțiilor publice și digitalizarea, prin gestionarea corectă, transparentă și eficientă a bugetului de stat și a fondurilor pe care țara noastră le-a primit sau urmează să le primească prin Planul Național de Redresare și Reziliență și prin programele de finanțare europene. Toate acestea implică reforme pe care ni le-am asumat prin Programul de Guvernare și pe care, în calitate de prim-ministru, le susțin cu toată responsabilitatea.

Ultimii doi ani au reprezentat pentru noi toți un test de anduranță într-o luptă continuă cu un inamic nemilos: pandemia. La fel ca și în toate momentele de cumpănă ale istoriei naționale și această perioadă a scos în evidență unitatea românilor și puterea de a acționa pentru un viitor mai bun al societății noastre. Sănătatea, alături de rezolvarea crizei energetice rămân în prim-planul preocupărilor noastre, pentru că nu vrem ca situația actuală să mai pună în pericol viețile oamenilor, dezvoltarea socială și stabilitatea economică.

Ziua de astăzi, o zi cu profunde semnificații istorice pentru noi, românii, este un bun prilej pentru a ne pleca frunțile în amintirea sacrificiului înaintașilor noștri, dar și pentru a ne mobiliza, pentru a schimba lucrurile în bine și a transforma România într-o țară democratică și prosperă, în care statul să fie în slujba cetățeanului, iar legea să fie aplicată pentru toți, în mod egal.

Anul acesta, instituția Guvernului împlinește 160 de ani. Inițiator de legi, având un rol esențial în implementarea politicilor publice, Executivul consolidează parcursul României de stat puternic atașat valorilor europene și euro-atlantice. Asemenea Guvernului format în urmă cu 160 de ani, misiunea mea, ca prim-ministru, și a echipei guvernamentale pe care o conduc este aceea de a asigura României calea către modernizare și  dezvoltare.

Dragi români,

Uniți am trecut prin cele mai dificile momente ale istoriei, am luptat în nenumărate războaie, am învins boli necruțătoare și am răsturnat sisteme totalitare. De fiecare dată, am făcut-o împreună și tot împreună vom reuși și acum! Unitatea, solidaritatea, grija și respectul față de semenii noștri sunt reperele care ne vor călăuzi în continuare. Să ne dăm mâinile și, cu speranță, să depășim toate problemele și să fim uniți pentru viitorul românilor și al României! La mulți ani, România!”.

La rândul său, primarul Ioan Turc a susținut o scurtă alocuțiune.

Ziua de 24 ianuarie, începând cu anul 1859, este scrisă cu majuscule în calendarul național. Istoria este un lanț de evenimente care se influențează și se determină. Evoluțiile pașoptiste din 1848 au făcut posibile Mica Unire din 1859. Mica Unire a făcut posibilă participarea României, în 1877 – 1878, la război, câștigarea independenței și alipirea Dobrogei. Independența a permis participarea la prima conflagrație mondială și realizarea Marii Uniri. În 1859, românii s-au arătat Europei ca fiind inteligenți și foarte buni cunoscători ai contextului geopolitic. Au înțeles că, după Războiul Crimeii, Rusia era frânată în expansiune la gurile Dunării, iar Turcia nu câștigase nimic. Au înțeles că pot să facă unirea gradual pentru a nu îi stârni violent pe mai marii Europei. De aceea, în 1859, Unirea s-a făcut sub forma unei uniuni personale, Alexandru Ioan Cuza fiind ales, în Moldova la 5 ianuarie, iar în Țara Românească la 24 ianuarie, ca domn. Românii s-au arătat a fi curajoși pentru că niciunul dintre imperiile vecine nu privea cu ochi buni unirea Munteniei și a Tării Românești. Românii s-au arătat ca fiind solidari pentru că nu le-a fost ușor muntenilor să îl recunoască pe Alexandru Ioan Cuza – unionistul moldovean – ca domnitor al Țării Românești. Să îi onorăm, să îi prețuim și să îi respectăm pe înaintașii noștri și să învățăm din lecțiile lor de istorie pentru că și astăzi, poate mai mult decât atunci, avem nevoie de inteligență, de curaj și solidaritate. Dumnezeu să binecuvânteze România și comunitatea bistrițeană! La mulți ani!”, a transmis primarul Ioan Turc.

Ulterior, oficialitățile locale au depus o coroană de flori la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

La eveniment au participat și parlamentari ai județului Bistrița-Năsăud, printre care deputatul Diana Morar și senatorul Ovidiu Florean, dar și vicepreședintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Camelia Tabără, precum și alte oficialități locale. 

În încheiere, Muzica Militară a Garnizoanei Bistrița a interpretat Hora Unirii, dar, ca o măsură de precauție în contextul pandemiei de coronavirus, participanţilor la eveniment nu li s-a permis să se prindă în horă.

Anul acesta s-au împlinit 163 de ani de la Mica Unire. Actul istoric de la 24 ianuarie 1859 a reprezentat primul pas pe calea înfăptuirii statului național român unitar.

0 notes
0 views
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.