Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a împlinit 30 de ani de la constituire, momentul aniversar fiind marcat vineri, la Centrul Cultural Dacia din municipiul Bistrița, printr-o ședință festivă la care au participat ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, și ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu. Totodată, parlamentari, primari, directori ai instituțiilor publice locale din județ, precum și foști președinți, foști și actuali consilieri și angajați ai administrației județene au luat parte la eveniment.
În deschiderea ședinței a fost intonat Imnul Național al României, după care Înaltpreasfințitul Andrei Andreicuț, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, a rostit o rugăciune. De asemenea, a fost ținut un moment de reculegere în memoria angajaților instituției care de-a lungul anilor au încetat din viață, precum și pentru persoanele care și-au pierdut viața în timpul conflictului din Ucraina.
Ulterior, a fost prezentat un scurt film legat de istoria celor 30 de ani de la reînființarea Consiliului Județean Bistrița-Năsăud și câteva dintre proiectele ample care au contribuit la dezvoltarea județului.
Evenimentul a continuat cu un discurs susținut de președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Emil Radu Moldovan.
”Să știți că am cântărit bine dacă să facem din aniversarea acestor 30 de ani un eveniment sau nu, iar motivul principal pentru care am ales să-l realizăm a fost dorința de a fi cu toții împreună, pentru a vedea ce s-a făcut în cei 30 de ani în județul nostru de către Consiliul Județean Bistrița-Năsăud și cum putem, tot împreună, să continuăm dezvoltarea județului. Fiecare dintre cei invitați aici reprezentați o rotiță care face ca întregul mecanism să funcționeze, iar județul nostru să meargă, în continuare, în direcția bună. Faptul că sunteți aici, confirmă acest lucru și ceva în plus, că iubiți județul Bistrița-Năsăud și că vă pasă de ceea ce se întâmplă în Poarta Transilvaniei. Nu știu pentru alții cum este, dar pentru mine, Consiliul Județean a fost în cei 10 ani de când sunt aici, totul. Consiliul Județean mi-a fost casă, familie și nu doar un loc de muncă. Este locul în care mi-am pus sufletul și alături de o echipă determinată am făcut tot ce am putut pentru a dezvolta județul. Fără o echipă implicată și devotată nu există rezultate. Când am ajuns la CJBN nu credeam că o să reușim nici un sfert din câte s-au făcut. Și au fost realizate pentru că trebuia ca azi, când aniversăm 30 de ani, să avem ce să sărbătorim, iar prezentul să ne ambiționeze viitorul”, a spus Emil Radu Moldovan.
Șeful administrației județene a punctat că proiectele implementate până acum arată importanța Consiliului Județean și rolul său și a apreciat că județul Bistrița-Năsăud este ”pe drumul cel bun”.
”Mulțumesc tuturor celor care, în ultimii 30 de ani, v-ați implicat în dezvoltarea județului și nu ați așteptat să se facă, ci ați fost și sunteți parte din progres. Inima acestui județ trebuie să continue să bată în ritmul dezvoltării. Viitorul este-n mâinile noastre, iar mâinile noastre și mintea trebuie puse la muncă pentru ca în continuare să dezvoltăm această comunitate. Județul acesta are peste 300.000 de suflete care depind de noi. Spor la muncă tuturor celor din Consiliul Județean Bistrița-Năsăud și din județul nostru! La mulți ani, Bistrița-Năsăud!”, a încheiat Emil Radu Moldovan.
Despre implicarea Consiliului Județean Bistrița-Năsăud în susținerea tinerilor excepționali ai județului a vorbit și Cristiana Cosma – o tânără care beneficiază de bursă acordată de administrația județeană. Aceasta este studentă în anul V la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca. ”Prezentul și viitorul acestui județ sunt pe mâini bune, deoarece noi ne vom întoarce acasă”, a spus tânăra.
Scurte discursuri au susținut și ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, și ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu, precum și prof. dr. Ioan Bolovan, președintele Consiliului Județean Sălaj, Dinu Iancu-Sălăjanu, prefectul județului Bistrița-Năsăud, Mica Oprea, și primarul municipiului Bistrița, Ioan Turc.
În cadrul evenimentului s-au acordat diplome unor asociații cu care administrația județeană a colaborat de-a lungul timpului, dar și foștilor președinți ai instituției, foștilor și actualilor manageri ai instituțiilor din subordinea CJ Bistrița-Năsăud, precum și angajaților care au ocupat sau ocupă funcții de conducere.
Motto:
„V-am spus că bătălia pentru om
Nu iartă astăzi nici o dezertare
Şi voi v-aţi decorat voi între voi
Când lupta este în desfăşurare.”
(Adrian Păunescu- Analfabeţilor -)
Până la urmă rostul acestei paranghelii de 30 de ani nu are nici o noimă decât aceea de reprezenta un prilej pentru clientela politică locală de a-şi acorda niste diplome fără nici o acoperire. Radu Moldovan nu are proprietatea termenilor când vorbeste despre dezvoltarea județului în ultimii 30 de ani. Care dezvoltare, când de fapt județul Bistriţa-Năsăud a suferit un regres economic vizibil după revolutia din 1989. Au dispărut industrii precum Combinatul de prelucrarea lemnului, Intreprinderea de mecanică fină, Fabrica de sticlărie, Intreprinderea de prefabricate, etc. Ba mai mult, într-un judet ca Bistriţa-Năsăud cu profil predominant agricol au dispărut fabrici importante ca de exemplu Intreprinderea de morărit si panificatie, Intreprinderea de prelucrare a laptelui, Fabrica de marmeladă, Complexul de depozitare si prelucrare a fructelor, etc. In prezent județul Bistriţa-Năsăud se află pe unul din ultimele trei locuri cu cele mai mici salarii din România. Si exemplele ar putea continua. De altfel, există un proverb care exprimă un mare adevăr: ” Prostul are un mare avantaj fata de omul destept este intotdeauna multumit de el insusi”.
Motto:
„Îi plâng pe proşti şi proştii mă înving,
Surâzători sub steaua mea sterilă.”
(Ana Blandiana- Eclipsa)
Prostul crede că lumea a inceput odată cu el. Cum sa vorbesti de 30 de ani de la constituirea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, când de fapt judetul in forma actuală fost infiintat pe vremea comunistilor in anul 1968. Primul presedinte al Consiliului Popular Judeţean Bistriţa-Năsăud a fost Adalbert Crişan. Prin urmare, la mai bine de 32 de ani de la Revolutia Română din Decembrie, 1989 si de la căderea comunismului România este incă un stat nereformat . Aceasta este principala cauză a prelungirii starii de tranzitie, cu consecinte dezastroase pentru tară, in plan economic, social si cultural. Nici după aderarea la Uniunea Europeană in anul 2007 România nu a profitat prea mult din cauza lipsei de reforme interne si a centralizarii excesive. In primul rând atragerea de fonduri europene a fost redusă pentru că România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. De aceea, trebuie să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu Agentii de Dezvoltere Regională (ADR) care functionează ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București. În prezent, dintre cele 3.228 de unităti administrativ-teritoriale (UAT -uri), cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi de a asigura servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean. De aceea, in loc de tot felul de aniversări fără noimă trebuie făcută cât mai curând posibil reforma administrativă, dar pentru asta e nevoie de curaj politic şi de oameni cu pregătire nu de agiamii . Prin această reformă s-ar distruge un sistem clientelar vechi de 55 de ani, iar România ar putea să iasă din această stare sufocantă economic si social. „Cine are urechi de auzit, să audă”.