Ionuț Simionca: “Legea salarizării unitare, un bolovan pe umerii angajaţilor din sistemul de sănătate!”

În urmă cu câteva zile, am participat la o întâlnire cu preşedintele Sindicatului Solidaritatea Sanitară Cluj, domnul Radu Vasile, care reprezintă peste 3000 de angajații din 6 județe : Bistrita-Năsăud, Cluj, Mureș, Sibiu, Arad și Timișoara. În Federația Solidaritatea Sanitară România sunt înscriși peste 27000 de angajați din sistemul naţional de sănătate. Am discutat cu domnul Radu Vasile despre problemele cu care se confruntă angajații din sistemul de sănătate, odata cu intrarea în vigoare a noii legi a salarizării, şi o să vă expun trei deficienţe ale acestei legi pe care va trebui să le corectăm în Parlament.

 

1. Problema sporurilor de gărzi

Sporurile de gărzi pentru medici se plătesc suplimentar după formula de calcul realizată pe norma veche de salarizare, dinainte de schimbările legislației. Soluția remedierii acestei probleme e simplă, calculul pe norma de salarizare la zi.
Pentru restul personalului din sistemul sanitar, plata gărziilor se face cu încălcarea Codului Muncii care, la articolele 125 și 126, prevede, fără echivoc, că sporul este de 25 la sută din salariul de bază, calculat pe oră. În actuala lege a salarizării, sporul rămâne de doar 15 la sută şi se va calcula pe salariul stipulat în legea veche. Această anomalie trebuie corectată, ca procent, prin alinierea la prevederile Codului Muncii, iar ca valoare prin aplicarea procentului pe salariul actual.

2. Problema sporurilor de risc

Limitarea la 30 la sută a sporurilor de risc constituie o altă greșeală a legii salarizării unitare. Există cazuri în care angajații din sistemul de sănătate primesc mai puțin bani după intrarea în vigoare a noi legi decât înainte, și vorbim despre UPU, terapie intensivă etc. Pe de altă parte, este necesară păstrarea formei inițiale din Legea 284/2010 cu privire la acordarea sporurilor pentru condiții de muncă pentru toate categoriile de personal care își desfășoară munca în acele condiții, pentru a evita discriminarea unor categorii de personal. Sporul trebuie acordat pentru condițiile de muncă, și nu în funcție de categoria profesională.

3. Indemnizaţia de hrană

Conform Proiectului de lege privind adoptarea OUG nr. 91/2017 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017, ordonatorii de credite acordă obligatoriu, lunar, indemnizaţii de hrană reprezentând a 12-a parte din două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată. Dacă bonurile de masă sunt echivalate indemnizaţiei de hrană, acestea sunt susceptibile de a fi încadrate la venituri salariale sub forma „orice alte sume sau avantaje în bani ori în natură”, care se impozitează cu 45%. Soluţia constă în înlocuirea expresiei „indemnizație de hrană” cu „drepturi de hrană” – pentru a elimina ambiguitatea tratamentului fiscal, iar acesta va fi unul dintre amendamentele pe care le voi aduce pentru corectarea legii salarizării unitare.

Concluzia este că, în ansamblul ei, legea salarizării unitare nu este funcțională în sistemul de sănătate, fiind ambiguă, discriminatorie şi descurajantă pentru angajaţii din acest domeniu strategic. Pentru a încerca să păstrăm în ţară resurse umane de înaltă calificare, cum ar fi medici sau asistente medicale, vă invit, dragi colegi, să corectăm în Parlament anomaliile create în acest domeniu de legea salarizării unitare.

Deputat PMP, Ionuț Simionca




Caricatură

Ziar de Bistrita