Nămolul provenit de la stația de epurare Bistrița este utilizat în agricultură

Utilizarea nămolului de epurare în agricultură reprezintă o metodă prietenoasă cu mediul și benefică pentru sol și culturile agricole, metodă care se folosește și la nivelul județului Bistrița-Năsăud. Potrivit Agenției pentru Protecția Mediului (APM), nămolul provenit de la stația de epurare Bistrița a ajuns până acum pe o suprafață totală de 153 de hectare de terenuri agricole din localităţile Budacu de Jos, Galaţii Bistriţei, Nuşeni, Nimigea și Teaca.

”În cursul lunii februarie 2021, SC Aquabis SA Bistrița a depus o solicitare la Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud în vederea obţinerii Permisului de aplicare a nămolului provenit de la stația de epurare Bistrița,  pe o suprafață de 33,71 ha, în extravilanul localității Tonciu, comuna Galații Bistriței, în conformitate cu prevederile Ordinului 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului și  în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură. Solicitarea are la bază un studiu pedologic și agrochimic special prin care se realizează evaluarea pretabilității solului şi condiţiile în care este permisă utilizarea acestor nămoluri pe terenurile agricole de pe teritoriul judeţului Bistrița-Năsăud”, informează APM Bistrița-Năsăud într-un comunicat de presă.

După obţinerea permisului de aplicare, nămolul va putea fi transportat şi împrăştiat cu utilaje specifice doar pe terenurile agricole unde este permisă aplicarea acestuia, pe parcursul unui an de zile şi doar în perioadele care se permit astfel de practici, cu obligativitatea încorporării imediate a acestuia în sol.

În perioada 2013 – 2021, Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud a emis în total un număr de 8 permise de aplicare a nămolului pentru SC Aquabis SA, fiind transportate peste 4.966 tone nămol uscat pe suprafațe agricole din comunele Budacu de Jos, Galaţii Bistriţei, Nuşeni, Nimigea și Teaca, însumând o suprafaţă totală de 153 ha.

Aplicarea nămolurilor pe terenurile agricole prezintă avantajul de a fi mai puţin costisitoare decât alte metode utilizate şi poate fi considerată ca fiind în deplină concordaţă cu conceptul general al neutralizarii şi reciclării deşeurilor.