Noi date ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor. Care este cea mai mare comună din Bistrița-Năsăud

Direcția Regională de Statistică Bistrița-Năsăud a dat publicității noi date provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor runda 2021 (RPL 2021).

Rezultatele provizorii ale RPL 2021 arată o populație rezidentă a județului Bistrița-Năsăud de circa 296.000 de persoane, în creștere cu 9.800 locuitori față de recensământul precedent (octombrie 2011).

Majoritatea populației rezidente este de sex feminin (149.000, reprezentând 50,4 %) și trăiește în mediul rural (185.000, reprezentând 62,4%).

Din punctul de vedere al mărimii populaţiei rezidente, judeţul Bistrița-Năsăud se situează pe locul 32 în ierarhia judeţelor din România.

Fenomenul de îmbătrânire a populației rezidente

Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente pentru județul Bistrița-Năsăud crescând la 40,5 ani (față de 39,4 ani la RPL2011). Față de vârsta medie pe țară, vârsta medie a județului Bistrița-Năsăud este mai mică cu 1,9 ani. În ierarhizarea județelor după vârsta medie la RPL 2021, județul Bistrița-Năsăud se plasează pe locul 4. În cadrul Regiunii Nord-Vest vârsta medie este de 41,6 ani, județul Bistrița-Năsăud poziționându-se pe primul loc.

Indicele de îmbătrânire demografică (numărul persoanelor vârstnice de 65 ani şi peste care revine la 100 de persoane tinere, sub 15 ani) în județul Bistrița-Năsăud este 95,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, mai mic decât media națională de 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere cu 26. Fenomenul de îmbătrânire demografică este relevat și prin prisma raportului de dependență demografică care, pentru județul Bistrița-Năsăud are valoarea de 53,3 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte, mai mic decât indicele de îmbătrânire demografică la nivel național de 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte.

Structura pe localități a populației rezidente a județului Bistrița-Năsăud

În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea județelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București). Nu în aceeași categorie se încadrează și județul Bistrița-Năsăud, unde s-a înregistrat o creștere cu 9.763 de persoane.

Referitor la municipii, orașe și comune, în cadrul județului Bistrița-Năsăud, localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte, sunt municipiul Bistrița care a ajuns la o populație de 78.877 persoane (cu 3.801 persoane mai mult decât în 2011), orașul Sângeorz-Băi, cu o populație rezidentă de 10.931 persoane (cu 1.252 persoane mai mult decât în 2011) și comuna Dumitra cu o populație rezidentă de 5.264 persoane (cu 982 persoane mai mult decât în 2011). Ierarhia se modifică dacă ne referim la creșteri în valori relative. Astfel, comuna Dumitra și comuna Căianu Mic au crescut cu 122,9% față de 2011 ajungând la o populație de 5264 locuitori, respectiv 122,5% ajungând la o populație de 4112 locuitori.

Localitățile din județ cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comuna Sânmihaiu de Câmpie (1167 locuitori, -20% față de populația din 2011) și comuna Silivașu de Câmpie (841 locuitori, -16,8% față de populația din 2011).

Comuna cea mai mică din județ este comuna Silivașu de Câmpie, cu numai 841 locuitori care, la recensământul din 2021, a înregistrat o scădere cu 170 locuitori față de RPL2011. Cea mai mare comună din județ este comuna Maieru, care a crescut față de RPL2011 cu 490 persoane și a devansat comuna Feldru aflată pe poziția întâi la recensământul trecut.

Orașul Năsăud este orașul cel mai mic din cadrul județului (10215 locuitori față de 9587 locuitori în 2011). Cel mai mare oraș din județ, conform rezultatelor provizorii ale RPL2021, este Beclean cu 11260 locuitori.

Municipiul Bistrița, reședință a județului în care locuim, are o populație rezidentă de 78877 persoane, mai mare decât în urmă cu zece ani, cu 3801 persoane.

Între cele două recensăminte, și-au păstrat dimensiunea patru localități. Sunt redate în tabelul de mai jos.

Structura etnică și confesională a populației rezidente 

La RPL 2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente.

Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 270.590 persoane (din totalul celor 295988 persoane care formează populația rezidentă a județului Bistrița-Năsăud). S-au declarat români 247935 persoane (91,6%). Populația de etnie maghiară este de 11049 persoane, reprezentând 4,1 %, populația de etnie romă este de 11127 persoane reprezentând 4,1 %, iar 261 persoane s-au declarat de etnie germană (0,1%).

Potrivit liberei declarații a celor 270459 persoane care au declarat limba maternă, structura populației din județul nostru după limba maternă se prezintă astfel: pentru 94,5% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 4,0% dintre persoane limba maghiară este limba maternă, limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,4%, iar limba germană pentru 0,1% din totalul populației rezidente pentru care această informație a fost disponibilă.

Structura confesională a fost declarată de 269100 persoane din totalul populației rezidente a județului Bistrița-Năsăud și arată că 82,4% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă. Alte religii declarate au mai fost: penticostală (9,0%), reformată (3,5%), greco-catolică (1,6%).

Structura populației rezidente pe stări civile

Din populația rezidentă a județului, 48,2% cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriți 70.638 bărbați și 72.034 femei. Nu au fost niciodată căsătorite 42,7%, 66.833 bărbați și 59.629 femei.

Persoanele văduve reprezintă 4,4% din totalul populației rezidente a județului, cu discrepanțe pe sexe: 10616 femei și 2435 bărbați (7,1 % din populația feminina, 1,7% din populația masculină).

Structura după nivelul de instruire absolvit

Din totalul populației rezidente a județului Bistrița-Năsăud, 45,4% nivel scăzut de educație (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită), 43,8% au nivel mediu (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici) și 10,8% nivel superior. Din punctul de vedere al ponderii populaţiei rezidente cu nivel superior de educație, judeţul Bistrița-Năsăud se situează pe locul 28 în ierarhia judeţelor.

Structura populației după nivelul de educație absolvit diferă pe cele două sexe. Astfel, 63.768 bărbați și 70.523 femei au un nivel scăzut de educație, 68.839 bărbați și 60.688 femei au un nivel mediu de educație, iar dintre cei cu un nivel ridicat de educație 14.183 sunt bărbați și 17.987 femei.

Structura populației după statutul activității curente

Populația activă a județului Bistrița-Năsăud este de 129.606 persoane, fiind compusă din 122.544 persoane ocupate și din 7.062 șomeri. Populația inactivă cuprinde 166.382 persoane din care pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezintă 24,9%, iar elevii și studenții 19,7%.

Din punctul de vedere al ponderii populației ocupate în populaţia rezidentă a județului, judeţul Bistrița-Năsăud se situează pe locul 13 în ierarhia judeţelor.

Din punctul de vedere al ponderii populației șomere în populaţia rezidentă a județului, judeţul Bistrița-Năsăud se situează pe locul 17 în ierarhia judeţelor.

RPL2021 a fost al 13-lea recensământ din istorie și primul din România organizat integral în format digital. Întregul proces al colectării datelor s-a desfășurat cu asigurarea confidențialității și protecției depline a informațiilor. Datele complete și finale ale RPL 2021 vor fi făcute publice, etapizat, în perioada mai-decembrie 2023.