Ultimele noutati

Ordinul de protecție! Tot ce trebuie să știți pentru a vă PĂZI de violența în familie! Cine încalcă o astfel de interdicție riscă pușcărie de la 1 lună la 1 an!

Violența în familie este un fenomen des-întâlnit în societate și are mai multe forme, iar în ultiml timp, tot mai multe victime ale violenței în familie apelează la solicitarea emiterii unui ordin de protecţie.

Alexandra Bertel e avocat de profesie și explică pentru Ziar de Bistrița situațiile în care se poate solicita un ordin de protecție!

Un ordin de protecție se eliberează în regim de urgență: maxim 3 zile !

Ordinul de protecţie a fost instituit prin Legea 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie. Ordinul de protecţie se poate solicita instanţei de judecata- de persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei, în scopul înlăturării stării de pericol.

Cererile pentru emiterea ordinului de protecţie se judecă de urgenţă şi, în orice situaţie, soluţionarea acestora nu poate depăşi un termen de 72 de ore de la depunerea cererii. De obicei, instanţa fixează termene foarte scurte de judecată (azi se înregistrează cererea, mâine se fixează termen de judecată).

În caz de urgenţă deosebită, instanţa poate emite ordinul de protecţie chiar în aceeaşi zi, pronunţându-se pe baza cererii şi a actelor depuse, fără concluziile părţilor.

Judecata se face de urgenţă şi cu precădere, nefiind admisibile probe a căror administrare necesită timp îndelungat. Astfel, probele au şi ele un regim special, în sensul că se solicita: interogatoriu, inscrisuri- cel mai adesea- certificat medico-legal din care rezultă eventualele agresiuni fizice comise, martori (poate fi ascultată orice persoană cu excepţia descendenţilor).

Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordinului se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare.

Violență în familie NU înseamnă numai bătaie! Inclusiv amenințarea poate fi considerată a fi act de violență!

În sensul prezentei legi, violenţa în familie reprezintă orice acţiune sau inacţiune intenţionată, cu excepţia acţiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârşită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferinţe fizice, psihice, sexuale, emoţionale ori psihologice, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate.

Violenţa în familie se manifestă sub următoarele forme: a)violenţa verbală, b)violenţa psihologică, c)violenţa fizică, d)violenţa sexuală , e)violenţa economică, f)violenţa socială, g)violenţa spirituală

Dintre cele anterior enumerate, două dintre ele se impune a fi explicate datorită elementelor de noutate pe care le aduc:

e) violenţa economică – interzicerea activităţii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenţă primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate, acţiunea de sustragere intenţionată a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi şi dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor şi resurselor comune, refuzul de a susţine familia, impunerea de munci grele şi nocive în detrimentul sănătăţii, inclusiv unui membru de familie minor, precum şi alte acţiuni cu efect similar;

f) violenţa socială – impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate şi de prieteni, interzicerea frecventării instituţiei de învăţământ, impunerea izolării prin detenţie, inclusiv în locuinţa familială, privare intenţionată de acces la informaţie, precum şi alte acţiuni cu efect similar;

Agresorul e obligat să păstreze distanța minimă, NU are voie să dea telefoane  “victimei” și  poate fi EVACUAT din domiciliu, chiar dacă e proprietar!

Cu alte cuvinte, şi soţii aflaţi în proces de divorţ sau foştii soţi divorţaţi, concubinii pot solicita instanţei de judecata emiterea unui ordin de protecţie dacă sunt victimele violenței în familie.

 

Instanţa de judecată poate dispune, cu caracter provizoriu mai multe obligaţii sau interdicţii, drintre care cele mai solicitate sunt:

a) obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de alte rude ale acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;

b) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;

c) evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;

De asemenea, prin aceeaşi hotărâre, instanţa poate dispune şi suportarea de către agresor a chiriei şi/sau a întreţinerii pentru locuinţa temporară unde victima, copiii minori sau alţi membri de familie locuiesc ori urmează să locuiască din cauza imposibilităţii de a rămâne în locuinţa familială.

Şi în cazul soţilor sau a foştilor soţi care au copii împreună, se poate solicita emiterea unui ordin de protecţie, dacă exista violențe exercitate.

De pildă: se dispune emiterea unui ordin de protecţie dacă, față de vârsta minorilor, aceste manifestări ale pârâtului, sunt de natură să afecteze şi echilibrul emoţional al minorilor şi să-i provoace minorilor stări de teamă de natură a pune în pericol dezvoltarea armonioasă a acestora.

Sunt luate în considerare şi violenţele exercitate la adresa mamei care au putut fi în mod firesc percepute de minori, direct sau indirect, ceea ce este de natură să îi afecteze în mod negativ.

Pușcărie de la 1 lună la 1 an… pentru cei care încalcă Ordinul de Protecție!

Încălcarea oricăreia dintre măsurile dispuse prin ordinul de protecţie constituie infracţiunea de nerespectare a hotărârii judecătoreşti şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an.

Obligatoriu pentru a obţine un ordin de protecţie, victima violenței în familie trebuie să se adreseze judecătoriei de pe raza teritorială în care îşi are domiciliul sau reşedinţa victima. Cererea este scutită de taxa judiciară de timbru.

În sensul legii, prin membru de familie se înţelege:

a) ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi surorile, copiii acestora, precum şi persoanele devenite prin adopţie, potrivit legii, astfel de rude;
b) soţul/soţia şi/sau fostul soţ/fosta soţie;
c) persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii;
d) tutorele său altă persoană care exercită în fapt ori în drept drepturile faţă de persoana copilului;
e) reprezentantul legal sau altă persoană care îngrijeşte persoana cu boală psihică, dizabilitate intelectuală ori handicap fizic, cu excepţia celor care îndeplinesc aceste atribuţii în exercitarea sarcinilor profesionale.

Convenţia din 11 mai 2011 a Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, ratificată de România prin Legea nr. 30/2016, reprezintă un veritabil tratat privind drepturile omului, iar art. 3 lit. b) din aceasta prevede că “violenţa domestică” înseamnă toate acţiunile de violenţă fizică, sexuală, psihologică sau economică, care se produc în mediul familial sau domestic ori între foştii sau actualii soţi sau parteneri, “indiferent dacă agresorul împarte sau a împărţit acelaşi domiciliu cu victima”.

 

Prezența reprezentului Ministerului Public (procurorului) este obligatorie la soluţionarea cererii. Asistenţa juridică a persoanei împotriva căreia se solicită ordinul de protecţie este obligatorie. Pârâtului i se asigura avocat din oficiu, în mod obligatoriu.

La cerere, persoanei care solicită ordinul de protecţie i se poate acorda asistenţă sau reprezentare prin avocat.

Ordinul de protecție se emite pe MAXIM 6 luni, dar poate fi prelungit! 

*****MĂSURĂ ESTE PROVIZORIE

Durata măsurilor dispuse prin ordinul de protecţie se stabileşte de judecător, fără a putea depăşi 6 luni de la data emiterii ordinului.
După expirarea termenului acordat de instanță, pârâtul are posibilitatea de a face dovezile necesare în sensul reconsiderării atitudinii sale cu privire la nevoile de ordin emoţional şi material a copiilor săi.

La expirarea duratei măsurilor de protecţie, persoana protejată poate solicita un nou ordin de protecţie, dacă există indicii că, în lipsa măsurilor de protecţie, viaţa, integritatea fizică sau psihică ori libertatea i-ar fi puse în pericol. Cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege, persoana împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordinul de protecţie pe durata maximă poate solicita revocarea ordinului său înlocuirea măsurii dispuse.

Poliția va fi informată de existența ordinului de protecție!

O copie după dispozitivul hotărârii prin care s-a dispus cererea de emitere a ordinului de protecţie se comunică, în maximum 5 ore de la momentul pronunţării hotărârii, structurilor Poliţiei Române în a căror rază teritorială se află locuinţa victimei şi/sau a agresorului.

Pentru punerea în executare a ordinului de protecţie, poliţistul poate intra în locuinţa familiei şi în orice anexă a acesteia, cu consimţământul persoanei protejate sau, în lipsă, al altui membru al familiei.

Organele de poliţie au îndatorirea să supravegheze modul în care se respectă hotărârea şi să sesizeze organul de urmărire penală în caz de sustragere de la executare.

Femeile care suferă abuzuri din partea soțului pot obține ordin de protecție NUMAI dacă apelează la instanțele de judecată! De cele mai multe ori, victimele NU apelează la instanțele judecătorești pentru emiterea acestor ordine și aleg să trăiască într-un mediu ostil, fapt care le în multe cazuri le pune în pericol viața… 

 

Alexandra Bertel – avocat 







Caricatură

Ziar de Bistrita