Ordonanța lui Tudorel bagă RÂCA între magistrații din județ: cei cu tupeu poartă banderole ALBE, majoritatea NU se pronunță, iar judecătorii de Tribunal semnează petiția anti- Danileț, magistratul care iese la proteste !

Judecătorii și procurorii din Bistrița-Năsăud sunt împărțiți pe tabere: o parte dintre ei și-au pus banderole albe pe braț și în acest mod protestează împotriva modificărilor legislative din justiție, o parte din ei NU au declanșat nicio formă de protest, iar judecătorii Tribunalului BN au semnat o scrisoare anti-Danileț, judecătorul care este un participant activ la mișcările de stradă.

La nivelul județului funcționează 3 judecătorii (Bistrița, Beclean, Năsăud) cu Parchetele aferente, plus Tribunalul Bistrița-Năsăud cu Parchetul aferent.

Anumite decizii se iau în cadrul Adunării Generale a Tribunalele, Judecătoriile și Parchetelor, instituții care funcționează individual și NU se subordonează între ele, din acest punct de vedere. Deciziile interne se iau cu majoritatea voturilor din Adunarea Generală. În ce privește formele de protest, la niveul județului, situația stă în felul următor:

Judecătoria Bistrița este singura judecătorie unde magistrații poartă banderole albe, ca formă de protest.

Cine poartă banderole albe!

Preşedinte instanţă: Judecător Croitoriu Cătălin
Vicepreşedinte Judecătorie:  Vîntu Ana-Maria
Sărmăşan-Radu Alina-Rodica
Giurgiu Corina Maria
Lari Maricica.
Sărmăşan-Radu Alina-Rodica
Vrînceanu Voichiţa
Moldovan Liana Cristina
Mitrofan Iuliana
Lari Maricica
Ţîra Livia Adriana
Giurgiu Corina Maria
Turcu Andrada Maria
Mândru Mirela Daniela.
Stana Anca Cristina
Nemet Doina Monica – Detaşat la Penitenciar.

În cazul Parchetelor, doar procurorii din Bistrița sunt cei care protestează și poartă pe braț banderole albe!

În 8 martie, Adunarea Generală a procurorii Judecătoriei Bistrița a votat în unanimitate să-și manifeste solidaritatea cu mișcările de protest ale judecătorilor și procurorilor din întreaga țară îndreptate împotriva modificărilor legislative și modul de legiferare în domeniu justiției , urmând ca în perioada 11 – 22 martie să poarte pe braț, în timpul programului o banderolă albă. La o dată ulterioară , se va analiza în cadrul Adunării generale asupra necesității încetării, continuării, sau adoptării altor forme de protest. – după cum se arată în Hotărârea Adunării Generale.

În schimb, colegii lor de la Parchetul Tribunalului BN, Parchetele de pe lângă Judecătoriile Beclean și Năsăud NU au declanșat niciun protest și NU poartă banderole albe.

Conducerea Parchetului de pe lângă  Tribunalul BN:

Prim procuror- Sîngeorzan Angela Dorina
Prim procuror adjunct – Şipoş Diana Luminiţa
Procuror șef secţie urmãrire penalã – Briciu Adrian
Procuror șef secţie judiciarã – Pop Ionelia.

Tribunalul BN a semnat o scrisoare anti-Danileț. 30 de președinți și vice-președinți de Tribunale cer CSM-ului să restabilească, de urgenţă, cadrul şi limitele în care judecătorii se pot manifesta la nivel de mesaj public şi implicare revendicativă.!

Magistrații Tribunalului BN

Preşedinte Tribunalul Bistriţa-Năsăud: Judecător dr.Preda Liliana Elisabeta

Vicepreşedinte Tribunalul Bistriţa-Năsăud : Judecător Simionescu Ildiko – Judecători:

Candale Laura Camelia
Lazar Mariana Violeta
Frenţiu Gabriela Cristina
Găurean Adina
Linul Diana-Emiliana.
Berari Reghina Ioana
Bolbos Ibolya Szende
Bulea Marius Lucian
Frenţiu Gabriela Cristina
Iacob Corina
Jîrghiuţă Anamaria
Năşcuţiu Camelia
Candale Laura Camelia
Boţu Mugurel Arin
Bujor Lăcrimioara Tina
Linul Diana Emiliana
Marica Anca Petruţa
Ordog Gabriela
Tertiş Liliana Maria
Lazar Mariana Violeta
Chişbora Mircea Cristian
Găurean Adina
Joldeş Liliana.

În 2018, judecătorul Cristi Danileț a fost prezent la Bistrița alături de reprezentanții USR și a susținut mai multe întruniri publice (la Hotel Metropolis ) și în Biserica Evanghelică.

30 de președinți și vice-președinți de Tribunale au semnat o scrisoare prin care solicită Consiliului Suprem al Magistraturii să ia atitudine față de judecătorul Cristian Danileț.

„Subsemnații, în calitate de președinți și vicepreședinți ai tribunalelor din România, în exercitarea responsabilităților proprii conferite de art. 46 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în vederea promovării și asigurării principiilor constituționale privind independența judecătorilor, respectarea legii, respectarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independenței justiției și de reprezentant pe plan național și internațional al autorității judecătorești și al corpului magistraților, înțelegem să adresăm urmatorul
APEL

Secției pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii
pentru ca, în virtutea atribuțiilor constituționale și legale pe care le are, să restabilească, de urgență, cadrul și limitele în care judecătorii se pot manifesta la nivel de mesaj public și implicare revendicativă, în condițiile în care în țara noastră există instituția constituțională reprezentativă a Consiliului Superior al Magistraturii, alcătuită din judecători și procurori aleși prin vot de întregul sistem judiciar, organism care are atribuția legală de a coopera cu celelalte instituții, dar și cu instituții ale sistemelor judiciare din alte state.

(i) Pe fondul procesului legislativ de modificare a legilor justiției, înscriindu-se într-o tendință oarecum firească, generată de schimbări uneori de substanță, pe care legiuitorul le-a adus acestor legi, sistemul judiciar a cunoscut mai multe frământări cu privire la statutul și cariera judecătorilor și procurorilor, pe care, însă, Consiliul Superior al Magistraturii, în calitate de unic garant al independenței justiției, le-a preluat și gestionat în relația cu celelalte puteri ale statului.

Precizăm, în acest context, că modificări de esență precum separarea carierei judecătorilor de cea a procurorilor ori reașezarea unor instituții din cadrul sistemului judiciar în matca lor firească au reprezentat solicitări constante ale întregului corp de judecători, fiind în cele din urmă preluate de legiuitor, prin intermediul CSM și transformate în lege.
Cu toate acestea, se constată ca, ultima perioadă de timp este marcată de o evoluție îngrijorătoare și neadecvată cu statutul de magistrat din partea unor colegi judecători, care aduce grave prejudicii de imagine justiției în ansamblul său, acreditând în rândul opiniei publice ideea unei justiții care nu mai poate rămâne imparțială.

Astfel, îndemnul la forme radicale de protest, suspendarea activității firești a instanțelor, instigarea la mișcări de stradă, dezinformările constante, rostogolirea intenționată a unor neadevăruri nu au niciun fel de legătură cu activitatea și statutul de judecător.
Judecătorul trebuie să rămână nepărtinitor și să fie capabil să facă aprecieri obiective și imparțiale în cauzele cu care este sau poate fi învestit în viitor.
Coborârea judecătorului în agora și participarea acestuia la adunări publice în care există riscul deja dovedit al confiscării acestora de către diverse persoane cu orientări politice manifeste, nu poate avea decât consecințe extrem de grave asupra ideii de justiție, în înțelesul ei fundamental.
Echitatea, dreptatea și adevărul ca scop sunt cele care trebuie să definească magistratura.

(ii) Recent, am luat cunoștință și de împrejurarea că domnul judecator Cristi Vasilică Dănileț de la Tribunalul Cluj, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, coordonează mai multe manifestări și acțiuni publice, atât pe plan national, cât și european, erijându-se într-un ”așa-zis” reprezentant al judecătorilor din România, acțiunile acestuia situându-se, de cele mai multe ori, în sfera unor demersuri cu conotații politice.
Am luat, astfel, act cu îngrijorare de ultimul demers pe care, cu multă ușurință, domnul judecator Cristi Vasilică Dănileț îl promovează în spațiul public, respectiv de a se deplasa împreună cu o delegație de 30 de magistrați la Bruxelles, pentru a discuta cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans cu privire la situația justiției din România.

Solicităm public să se ia act de faptul că domnul judecator Cristi Vasilică Dănileț nu reprezintă sistemul judiciar din România, nu reprezintă corpul profesional al judecătorilor și, prin toate luările sale de poziție, domnul judecător alege sa încalce prevederile legale prin care magistraților le este interzis să își exprime opiniile politice.

Solicitam, pe această cale, magistraților implicați în acest demers să analizeze cu maximă responsabilitate implicarea în astfel de acțiuni și să nu se transforme în negociatori cu instituțiile politice ale Uniunii Europene, astfel de atribuții revenind altor autorități ale Statului român.
În plus, numai Consiliul Superior al Magistraturii este abilitat de lege să desfășoare acțiuni de cooperare cu instituții ale sistemelor judiciare din alte state.
Solicitam domnului judecător Cristi Vasilică Dănileț să înceteze a-si aroga rolul de reprezentant al magistraților din România și reamintim opiniei publice că, în timpul exercităriii mandatului său de reprezentant al judecătorilor din cadrul judecătoriilor, în organizarea fostului CSM, un număr impresionant de colegi judecători au solicitat la acel moment revocarea domnului judecător din demnitatea publica pe care o ocupa și, chiar dacă acest demers nu a avut finalitatea juridică urmărită, nu poate fi ignorat din punct de vedere al legitimității cu care vorbește public domnul judecător Danilet Cristi Vasilica.

Înțelegem să ne delimităm ferm de toate aceste manifestări, atât cele inițiate de domnul judecator Cristi Vasilică Dănileț, cât și de orice formă de protest care riscă să se îndepărteze de la rolul și locul pe care îl ocupă judecătorul în societate și de la matca firească a modului de manifestare publică a magistraților, solicitând de îndată intervenția Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la conduita și atitudinea domnului judecător Cristi Vasilică Dănileț.
Pe cale de consecință, solicităm:

– Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru Judecători să ia act de îngrijorarea pe care ne-o manifestăm față de escaladarea fără precedent a manifestărilor publice din partea unor colegi judecători, cu îndepărtarea acțiunilor revendicative de la cele ce se pot circumscrie nevoilor reale ale instanțelor judecătorești;
– Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru Judecători să adopte în regim de urgență măsuri de natură să conducă la restabilirea autorității și prestigiului de care trebuie să se bucure corpul judecătorilor, prin stoparea acțiunilor ce exced rolului și statutului judecătorilor;
– Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru Judecători să ia măsuri pentru stoparea demersului inițiat de domnul judecator Cristi Vasilică Dănileț, respectiv de a se deplasa împreună cu o delegație de 30 de magistrați la Bruxelles pentru a discuta cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans;
– Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru Judecători să adreseze o scrisoare instituțională către organismele/instituțiile Uniunii Europene relevante în sensul disocierii de demersuri nereprezentative pentru corpul magistraților și pentru exprimarea unei opinii instituționale asumate.
Prezentul Apel va fi tradus și transmis organismelor/instituțiilor Uniunii Europene, precum și instituțiilor sistemelor judiciare din alte state membre.

Lista semnatarilor:

Szep Otto Sandor – președinte Tribunalul Arad
Flavius Bradin – vicepresedinte Tribunalul Arad
Mariana Vârgă – vicepreședinte, cu atribuții de președinte Tribunalul Argeș
Ciprian Tița – președinte Tribunalul Specializat Argeș
Ioana Liliana Pocovnicu – președinte Tribunalul Bacău
Carmen Domocoș – președinte Tribunalul Bihor
Liliana Elisabeta Preda – președinte Tribunalul Bistrița-Năsăud
Ildiko Simionescu -vice președinte Tribunalul Bistrița-Năsăud
Mihaela Ungureanu – președinte Tribunalul Botoșani
Cristina Gabriela Ciolacu – vicepreședinte Tribunalul Brașov
Adriana Nicolae – presedinte Tribunalul Buzau
Petru Juca – președinte Tribunalul Caraș-Severin
Cornelia Iordache – președinte Tribunalul Călărași
George Șerban – vicepreședinte Tribunalul Călărași
Viorel Gheorghe – președinte Tribunalul Constanța
Dragoș Popoiag – președinte Tribunalul Dâmbovița
Robert George Florea – președinte Tribunalul Galați
Adriana Pencea – președinte Tribunalul Giurgiu
Gheorghe Radu – președinte Tribunalul Gorj
Laura Sarcină – vicepreședinte Tribunalul Gorj
Lorena Tarlion – președinte Tribunalul Iași
Loredana Geanina Antonescu – președinte Tribunalul Ilfov
Norel Popescu – președinte Tribunalul Mehedinți
Crina Mihaela Letea – președinte Tribunalul Prahova
Liliana Oprea – presedinte Tribunalul Olt
Petrică Gudac – președinte Tribunalul Teleorman
Adriana Stoicescu – președinte Tribunalul Timiș
Mugurel Adrian Gheorghiță – președinte Tribunalul Vâlcea
Daniela Matache – președinte Tribunalul Vrancea
Dinu Jelea – vicepreședinte Tribunalul Vrancea

2 comments

  1. Da nu se gaseste nici un superior sa-l puna la punct ? Domnul Daniletz a mai avut inca odata probleme pe vremea domnului Basescu… Poate a ” uitat „…
    Daca ar face asa ceva un civil, imediat ar fi cercetat si bagat la zdup, gen ” Portocala ” ! Chiar au voie procurorii sa faca astfel de proteste (?) , n-as prea crede … numai ca de procurori nu indrazneste sa se ” ia ” nimeni … ca astia imediat ” se sesizeaza din oficiu ” ptr te miri ce ” infractiune inventata ” si te aresteaza si stai la zdup… mult si bine… pana reusesti tu sa demonstrezi ca nu esti vinovat … , dupa care domniile lor, nu patesc absolut nimic ( gen cazul … Portocala ) .
    De aceia, cred ca ceva nu merge bine in societate … si cred ca au dreptate cei de la putere, cand vor sa reformateze acest sistem , desi marea lor majoritate sunt oameni onesti, foarte seriosi , patrioti si buni profesionisti, isi fac treaba pentru care sunt platiti cu foarte multa ” bataie de cap ” , mai ales in aceasta societate in care puterile sunt permanent intr-o lupta ” cap in cap ” … de nici nu mai sti cand sunt ” paraleli ” si cand sunt ” neparaleli ” .
    Nu stiu daca in Romania, se va ajunge vreodata ca separarea puterilor in stat sa fie viabila, asa cum scrie in Constitutie si Politicul sa nu mai ” ingenuncheze ” celelalte puteri.

  2. Estia de la B-ta sunt dumnezei locali la pesedragnea Rusine Bre !