Altă gafă despre care NU zice nimeni-nimic! Crețu scapă din mână 4.5 milioane de euro bani europeni pentru Cetatea Medievală, deoarece de la dosar a lipsit un aviz de la Ministerul Culturii! NU-i nimic, ia 100.000 de euro de la buget și pentru început finanțează re-construcția unei porți, în zona Domus!

Primăria Bistrița ratează un super-proiect european, promis în campania electorală! Motivul îl reprezintă o gafă de proporții a administrației locale: lipsa unui aviz al Ministerului Culturii! Acest document a fost obținut târziu, abia la expirarea sesiunii de analiză a tuturor proiectelor depuse pe regiunea Nord-Vest în vederea finanțării din bani europeni!

Concret, despre mult – așteptata finanțare de 4.5 milioane de euro! Au ratat-o și pe asta, chiar dacă au dat 100.000 de euro pe documentații!

OTC 25.04.2016În data de 25 martie 2016, Autoritatea de Management POR din cadrul MDRAP a publicat Ghidul Solicitantului pentru ”Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural”, sesiunea de depunere a proiectelor urmând a avea loc începând cu data de 25 mai 2016 si până în data de 24.11.2016. În 24 august 2016 s-a început evaluarea proiectelor depuse până la acea dată, iar apoi a avut loc o evaluare lunară până la epuizarea fondurilor .

 

Peste 100.000 de euro a costat documentația acestui proiect pe care l-au RATAT!

Documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie pentru obiectivul de investiţii „Cetatea medievală Bistrita- punerea in valoare a patrimoniului cultural” a fost intocmită de către SC Proiectech SRL Bucuresti in asociere cu SC Transark srl. 486.324 de lei (108.000 de euro) a costat documentația necesară acestui proiect, iar contractul a fost atribuit în urma unei licitații la care au mai participat încă 2 firme.

În urma unei ședințe extraordinare din luna august 2016, consilierii locali au aprobat documentația în vederea solicitării fondurilor europene. „Cetatea medievală Bistrita- punerea in valoare a patrimoniului cultural” este un proiect estimat la 4.5 milioane de euro.

Se va incerca si refacerea pe portiuni izolate, a ”drumurilor de strajă” la partea superioară a zidurilor Cetății. Partea superioară a zidurilor poate oferi o priveliște impresionantă asupra unor zone ale orașului prin amenajarea unor puncte de interes vizual, asa numitele “belvedere”

 

3

4

 

 

 

 

 

 

 

.

Primăria Bistrița dă 100.000 de euro pentru Poarta-Lemnelor…. o construcție în zona Domus! S-au pierdut banii europeni iar Crețu o face cu bani de la bugetul local. Ca să fie orașul mai fain!

 

f12

f4

 

 

 

 

 

 

 

zzaPrimarul Ovidiu Crețu a RECUNOSCUT că finanțarea a scăpat printre degete, din cauza avizului-lipsă și a zis că va începe construcția din fonduri proprii, urmând să identifice pe parcurs alte fonduri pentru finalizarea proiectului. Pe axa prioritară 5.1 se finanțează lucrări de anvergură de valoare mare: restaurări biserici, clădiri-monument, obiective de patrimoniu. Județele învecinate au finalizat proiecte importante pe această axă, în timp ce Bistrița a ratat finanțarea Bisericii Evanghelice, iar acum ratează și punerea în valoare a Bistriței Medievale.

Proiecte FINALIZATE din bani europeni în Regiunea Nord-Vest:

– „Revitalizarea cetăţii Oradea în vederea introducerii în circuitul turistic” a costat peste 8 milioane de euro.

– „Restaurarea Clădirilor Centrului Militar Județean, Muzeul Judetean de Istorie Zalău si Galeriile de Artă” a costat 5 milioane de euro.

– „Circuitul castrelor romane din judetul Salaj” a costat 8 milioane de euro.

Teoretic, au avut prioritate la finanțare acele obiective de patrimoniu localizate în teritorii conectate la creșterea economică, a căror restaurare va contribui în mod direct la creșterea competitivitătii arealului în care sunt localizate, Cetatea medievala a Bistriței îndeplinea aceste criterii de prioritizare, dar finanțarea a fost ratată.

„Din păcate acest proiect a pierdut startul fondurilor europene datorită faptului că NU am reușit să obținem la timp de la Ministerul Culturii aprobarea, viza comisiei de monumente. Până la urmă am obținut-o, dar este târziu pentru această axă a fondurilor europene, și vom demara execuția cu forțe proprii,  după care dacă se va ivi posibilitatea o să finanțăm cu fonduri de unde o să găsim. Ca să NU mă hazardez eu discut de aceste proiecte care vor merge pe 2-3 ani, deci 2020 puteți să luați ca dată de referință.” a declarat primarul Ovidiu Crețu.

Cu toate că au avut toate pâghiile de partea lor, factorii de decizie din primărie au RATAT finanțarea acestui obiectiv și astfel Bistrița pierde 4.5 milioane de euro pentru reconstrucția zidurilor cetății, plus anumite lucrări de înfrumusețare a orașului-medieval. Nimeni NU-și asumă gafa și lucrările demarează din bugetul local. Teoretic, acest obiectiv ar putea fi finanțat și din alte fonduri legal constituite (norvegiene, guvernamentale etc) sau re-alocări de pe alte axe dar șansele sunt minime odată ce sesiunea de evaluare s-a încheiat!

Citiți și: 
a22-400

Primăria speră la 3. 5 milioane de euro, bani europeni pentru Biserica Evanghelică și a comandat proiectul tehnic de reabilitare ! Să NU uităm că orgoliile Krauss – Crețu au ratat o finanțare de 5 milioane de euro în 2009, gafă care a costat bugetul local peste 3 milioane de euro!

 

 

6 comments

  1. La omul sarac, nici boii nu trag. Nu-i prima data cand Cretu pierde fonduri europene. Cea mai idioata situatie a fost la Campusul CNLR. Desi, se stia inca de la semnarea contractului de finantare ca lucrarile la proiectul ”Edificare şi construire Campus Şcolar Colegiul Naţional ”Liviu Rebreanu” trebuiau finalizate până la finalul anului 2015 cu fonduri europene, acestea au fost mult intarziate ramanand pentru 2016 lucrari in valoare de 17.900.000 lei, reprezentand mai mai mult de 60% din valoarea proiectului. Aceste lucrari au fost suportate din bugetul Municipiului Bistriţa pe anul 2016, desi daca s-ar fi incadrat in termenul limita de la finele anului 2015, cu banii respectivi din bugetul local puteau fi demarate lucrarile la modernizarea clădirii vechi a CN ”Liviu Rebreanu” care nu sunt eligibile pe fonduri europene. Si cu toate astea nimeni nu a dat socoteala pentru aceasta paguba.

  2. Primarul Cretu o tine prosteste cu reconstructia Portii Lemnelor, una din cele trei porti de intrare in Cetatea Medievala. Dupa cum se stie Poarta Lemnelor asigura intrarea dinspre Moldova in Cetatea Bistritei si se gasea pe locul ocupat in prezent de blocul “DOMUS”. Astfel ca incadrarea ei in peisajul arhitectural actual este greu de realizat. In plus, zona este in prezent extrem de circulata si nu ar permite gatuirea circulatiei in acel loc. De altfel, acesta a fost motivul demolarii Portii Lemnelor in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, mai exact in anul 1862, pentru a permite dezvoltarea orasului spre est.
    In cazul acesta, daca tot nu au ce face cu banii si se doreste reconstruirea uneia din cele trei porti ale Cetatii Bistritei, ar fi mai bine sa se opteze pentru Poarta Ungureasca, care se afla undeva la intersectia strazii Dogarilor cu Titulescu, o zona mult mai bine conservata din punct de vedere istoric. Poarta Ungureasca poate fi mai bine integrata arhitectural avand in vedere pastrarea in cea mai mare parte a zidului de incinta al cetatii medievale conservat pana astazi impreuna cu Turnul Dogarilor. De asemenea in imediata vecinatate se afla Claustrul Dominican care adaposteste in prezent Caminul de batrani. In plus, zona este mai linistita si mai putin circulata avand si avantajul unei legaturi cu Parcul Municipal, printr-un segment din „axa breslelor” .

  3. Balan Marius - PARTIDUL VERDE

    Da de la MIN. MEDIULUI ati primit aprobarile pentru taiatul copacilor care se va face odata cu modernizarea ?

  4. Si totusi cine raspunde de aceasta gafa?

  5. Sunt de acord cu punctul 4 descris de dl. Nicolae D.. Celelalte puncte nu se justifică atât timp cât acele proiecte se realizează.
    Cu toate astea, să ne gândim puțin: 4,5 milioane euro pentru o poartă (și făcută din lemn)? Nu-i c-am mult? Eu sunt economist, ”nu ma pricep”, dar zic că-i cam mult. De asemenea, mai fac și cereri de finanțare pentru alte proiecte dar nu trec de 2000 euro ”nici cu slujbe”. 100.000 euro pentru o cerere de finanțare pe un astfel de proiect nu-i cam mult?
    E clar că se dorește scurgerea banilor publici și nu către proiectanți sau consultanți ci către ”pușculița de partid”.

  6. Pot fi mai multe cauze ale atator esecuri greu de inteles. 1.Posibil ca la biroul la care se scriu proiectele de fonduri europene sa existe oameni lipsiti de profesionalism; 2. Posibil sa existe probleme majore la achizitia serviciilor de proiectare/studii de oportunitate/fezabilitate, etc; 3. Posibil sa fie lipsa de viziune si totul sa ramana la stadiuul de dorinta ceea ce inseamna ca nu exista actul de consiliere de calitate ci doar de tipul consilierei din era comunista cand toti multumeau si preaslaveau conducatorul iubit pentru ideile extrem de bune; 4. Asta se doreste pentru a se scurge bani publici in buzunarele celor care se fac ca fac studii, proiecte, partii, wonderlanduri si cate si mai cate porcarii se pot inventa. Si sa nu uitam… banii europeni atrag controale suplimentare spre deosebire de banii imprumutati din banci sau obtinuti din taxe si impozite.