Pe urmele luptătorilor anticomunişti din Delureni

Dacă pe valea Someșului între anii 1947-1949 activa mișcarea de rezistență anticomunistă Liga Națională Creștină cu liderii ei: locotenentul Leonida Bodiu din Poiana Ilvei, primarul Toader Dumitru din Rebra și Burdeț Ioan din Rebrișoara,iar la poalele munților Țibleș începând cu comuna Romuli până pe valea Bichigiului din anul 1952 activa moroșanul Gheorghe Pașca iată că și în partea sudică a judeţului, în satul Delureni, din comuna Urmeniş, aparţinătoare atunci judeţului Mureş, se constituia organizaţia anticomunistă numită “Gărzile Libertăţii”.

Am avut prilejul în acestă săptămână să fiu împreună cu domnul Cătinean Constantin în Delureni.Întâlnirea noastră a avut ca rezultat reconstituirea luptei și a jertfei luptătorilor anticomuniști din Delureni care au sperat pentru adevăr și libertate împotriva bocancului bolșevic care le-a răpit principalele drepturi (în special dreptul la proprietate și cel la liberă exprimare).

Gruparea anticomunistă “Gărzile Libertăţii” din Delureni a fost înființată în luna noiembrie a anului 1948 de un gospodar din Delureni,Alexandru Stupinean.Acesta a reușit în scurt timp să adune lângă el 31 oameni, cărora le luase jurământul: : “Jur că voi lupta cu credinţă pentru Gărzile Libertăţii, contra regimului, guvernului şi contra comunismului. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”

Obiectivele acestei organizații anticomuniste au fost acelea de a se preocupa pentru a recruta noi membrii din rândul unor oameni demni de încredere din sat, de a lua legătura cu partizanii (fugarii din munţi) care acţionau în zonă pentru a-i sprijini cu alimente şi bani şi a primi la rândul lor de la ei arme, de a arunca în aer magazia în care se adunau cotele de cereale de la ţăranii din zonă şi de a sparge caseria comunală şi a cooperativei pentru a face rost de bani în plus faţă de cotizaţiile pe care le vor aduna de la adepţi şi simpatizanţi în viitor, sabotând în acest fel regimul comunist şi pregătindu-se pentru luptă alături de americani în momentul în care urma să înceapă războiul dintre aceştia şi sovietici.

Au mai făcut parte din această organizație: Moldovan Alexandru de-a lui Mitrea, Pintican Alexa și fratele său Vanu, Rusu Nelu, Stupinean Ioan, Negrușa Obreja, Rus Ioan, Rus Dănilă, Deac Ioan, Deac Augustin, Gliga Mihai, Bălaș Iosif și Livia, Stupinean Dănilă, Precub Simion, Oltean Ioan, Albuț Maria. De asemenea din această organizație a făcut parte și Cătinean Alexa care venit într-o permisie acasă s-a alăturat conducătorului mișcării Alexandru Stupinean.

 

Au urmat şedinţele ţinute sub conducerea lui Stupinean în iarna şi primăvara anului 1949 în casa acestuia, a lui Ioan Deac şi a lui Mihai Gliga.Conducătorul organizaţiei îi anunța că războiul eliberator va izbucni în curând, aşa că trebuie să fie gata de a intra în acţiune în orice moment. În loc de izbucnirea războiului nu după mult timp, în noaptea de 19 iunie 1949, au urmat primele arestări. Au fost arestaţi Mihai Gliga şi Ioan Stupinean .

Timp de trei săptămâni, cu toate eforturile Securităţii,Miliţiei şi ale jandarmilor, nu au putut fi arestaţi şi ceilalţi membri ai organizaţiei pentru că unii dintre ei s-au ascuns, iar alţii, între care şi capul organizaţiei, Stupinean Alexandru,au fugit în pădurile din zonă.Aici erau alimentați cu mâncare de soția lui Cătinean Alexa, Maria,mama domnului Cătinean Constantin împreună cu care am reconstituit evenimentele. Securitatea s-a folosit de un truc pentru a reuși prinderea fugarilor:s-a anunţat în sat şi prin oameni de legătură s-a transmis fugarilor în pădure că nici unul dintre cei căutaţi nu trebuie să se teamă de nimic, pentru că şeful de post a rezolvat cu superiorii săi ca toţi cei care se vor preda şi vor preda şi armele să nu păţească nimic.

Aşa s-au predat şi au fost arestaţi în ziua de 10 iulie 1949, între alţii, Iosif Balas, Augustin Deac, Alexandru Moldovan, Obreja Negruşa şi Ioan Rusu şi până în 29 septembrie 1949, când a început la Tribunalul Militar din Cluj, Secţia I-a procesul intentat membrilor organizaţiei, au putut fi prinşi şi anchetaţi 15 oameni.Nu fuseseră prinşi până la acea dată însă Alexandru Stupinean, şeful grupului din Delureni, şi consătenii săi, Alexa şi Avram Pintican, care au fost judecaţi şi condamnaţi în lipsă. Au fost condamnați cei 15 luptători anticomuniști cu ani grei de temniță de la un an până la opt ani.

Pedeapsa cea mai mare,15 ani muncă silnică, 5 ani degradare civică şi confiscarea averii sub acuzaţia de crimă de uneltire contra ordinii sociale şi 5 ani închisoare pentru deţinere ilegală de armă a fost dată în proces în lipsă lui Alexandru Stupinean, şeful organizaţiei din Delureni, pe care oamenii regimului nu putuseră să-l prindă. Avea să fie arestat abia peste patru ani, la 1 septembrie 1953.Odată cu el în 1953 au mai fost arestaţi încă 16 camarazi şi susţinători ai săi din Delureni şi Frata. După arestare, prin decizia 918/1953 a Tribunalului Militar Cluj a suferit o nouă condamnare la muncă silnică pe viaţă, comutată apoi în 25 de ani muncă silnică, din care a apucat să execute 10 ani şi 10 luni, până când a fost graţiat în baza decretului 310/1964 şi eliberat la 27 iunie 1964.

Cătinean Alexa a fost condamnat la trei ani de temniță la Canal, la colonia Poarta Albă.Nu se va mai întoarce niciodată acasă fiind ucis de regimul inuman din acest iad al terorii comuniste.Soția sa Maria Cătinean va fi condamnată la trei ani de temniță pe care îi va petrece în închisoarea din Mislea.

În aceste zile urmaşii luptătorilor anticomunişti din Delureni au încredinţat dosarul cu numărul 2835 pe care l-au obţinut de la C.N.S.A.S mie şi părintelui meu sufletesc,domnul profesor Viorel Rus pentru ca într-un efort comun să rescriem istoria mișcării de rezistență anticomunistă “Gărzile Libertăţii” din acest sat de pe câmpie cu oameni demni și bravi.

Am descoperit în documentarea orală pe care am făcut-o în această săptămână că faptele de curaj ale acestor oameni au rămas întipărite în memoria colectivă a comunităţii din Delureni.Curajul lor de a mărturisi
pentru adevăr şi libertate în anii grei ai bolşevismului nu a fost uitat deşi au plătit cu ani grei de temniţă mărturisirea lor.Din păcate au avut de suferit şi urmaşii lor.

Am descoperit cu bucurie că domnul primar Dumitru Tomşa şi Consiliul Local al primăriei Urmeniş vor aduce în acest un prinos de cinstire celor 32 luptători anticomunişti din Delureni prin ridicarea în parcul din centrul localităţii a unui monument cu o placă comemorativă care să dea mărturie peste ani depre curajul lor de a mărturisi în anii grei ai bolşevismului,un însemn pentru ca blestemăţiile dictaturilor de orice fel să nu se mai repete niciodată în comunităţile din a noastră ţară.

Fericiți cei prigoniți pentru dreptate ! A lor este împărăția cerurilor !

Preot Rus Vasile







Caricatură

Ziar de Bistrita