Deputatul PSD Bogdan Ivan a anunțat că a fost demarată procedura de achiziție publică a lucrărilor de conservare și restaurare a unui pod de lemn unicat în Transilvania, construit în 1778, care reprezintă un simbol al județului Bistrița-Năsăud – Podul Grăniceresc din localitatea Coșbuc.

”La nici o lună de zile din momentul în care am discutat despre blocajele din acest proiect, cu respectarea tuturor prevederilor legale, procedura de achiziție a fost deblocată și suma de 3,2 milioane de lei a fost cuprinsă de Guvernul României în bugetul pe 2022. Îl felicit pe primarul comunei Coșbuc, Ioan Pavelea, pentru seriozitatea cu care a început în 2016 acest proiect și îi mulțumesc domului ministru Lucian Romașcanu (n.r. – ministrul Culturii) pentru profesionalismul și buna credință cu care a deblocat în timp record un proiectul de suflet al coșbucenilor”, a scris pe Facebook deputatul Bogdan Ivan.

Sursa citată a completat că Podul a fost construit în 1778, după un proiect al unui inginer Italian din Tirol, de meșteri din Bistrița și cu ajutorul grănicerilor și al localnicilor.

Potrivit Institutului Național al Patrimoniului, în zona Năsăudului sau Poarta Transilvaniei, în a doua jumătate a secolului XVIII au fost construite peste 15 poduri de lemn acoperite pentru a fi utilizate de către Al doilea Regiment Valah de Infanterie Grănicerească nr.17, de la Năsăud.

Podurile de lemn grănicerești – construite în stil tirolez – sunt monumente arhitecturale valoroase, ce păstrează elemente de construcție și îmbinări din lemn care erau folosite în tehnicile de construcție ale vremii.

Podul peste Sălăuța din localitatea George Coșbuc este diferit de celelalte prin suprastructură, mult mai complexă şi mai dezvoltată în înălţime, datorită „popilor” şi zăbrelelor care îi susţin. Acoperişul este în 2 – 4 „ape”, iar pereţii laterali sunt înfundaţi cu scânduri. La unele poduri năsăudene, pereţii laterali sunt prevăzuţi cu un număr variabil de deschideri, numite impropriu „ferestre”, pentru a lăsa lumina să pătrundă în incinta podului. Structura de rezistență este din lemn și este formată din șapte ferme transversale, formând șase deschideri reunite câte trei prin-un sistem hibrid astfel încât eforturile să fie transmise doar la cele trei reazeme de fundare prin doar două deschideri de circa 17 metri. Două grinzi longitudinale de lemn masiv, una de fiecare parte laterală a podului constituie elemente de rigidizare longitudinală, pe care reazemă cei opt stâlpi verticali (câte patru pe fiecare parte) alcătuiți fiecare din câte patru stâlpișori reuniți de elemente de legătură și clești ce ies în consolă pe direcția transversală a podului de cca 1,5 m față de axul portant. Sistemul este foarte performant pentru epoca în care a fost construit și poate reprezenta o valoare istorică în sine.