Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud organizează expoziţia de fotografie ”Poduri de lemn acoperite din Ţara Năsăudului”, care va fi deschisă la Muzeul Grăniceresc Năsăudean, în cadrul evenimentului cultural anual Noaptea Muzeelor.

”Privite astăzi ca elemente de tradiţie sau obiective turistice, podurile de lemn acoperite din zona Năsăudului au început să fie construite, ca o necesitate, la scurt timp după înfiinţarea Regimentului grăniceresc năsăudean. Din punct de vedere cronologic, documentele atestă realizarea în anul 1767 a podului de la Năsăud (al Tradamului), ce făcea legătura cu Bistriţa. Au urmat cele de la Ilva Mică (1768) şi Mocod (1770). Podurile de la Salva şi Coşbuc s-au construit, probabil, după anul 1776, dată când au început lucrările de refacere a drumului de legătură cu Maramureşul, peste pasul Şetref. Ulterior, o mare parte din teritoriul militarizat a beneficiat de ridicarea unor astfel de poduri.De-a lungul timpului, podurile acoperite au fost de mai multe ori refăcute sau supuse unor reparaţii capitale, ca urmare a distrugerilor produse de fenomene naturale şi, mai ales, în urma celor două conflagraţii mondiale. Majoritatea lor au fost refăcute după planuri de detaliu realizate în anul 1949, când s-au operat şi câteva schimbări în sistemul de construcţie. Ca urmare, în anii 1970 şi chiar o vreme după, mai existau încă poduri acoperite la: Năsăud, Coşbuc, Salva, Feldru, Nepos, Mocod, Ilva Mică, Poiana Ilvei, Ilva Mare, Lunca Ilvei, la care se adăugau câteva punţi, după acelaşi model. Numeroase în trecut, în prezent mai există în stare de funcţionare doar podurile de la Coşbuc şi Ilva Mare (unul lângă Piaţă şi unul lângă Primărie) şi tot la Ilva Mare o punte acoperită (Puntea lui Tomuţa)”, spune managerul Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, Alexandru Gavrilaș.

Expoziţia de la Năsăud va avea loc în data de 14 mai, de la ora 18:00. Evenimentul va oferi vizitatorilor posibilitatea de a pătrunde în lumea podurilor acoperite de pe aceste meleaguri prin intermediul unor imagini fotografice, multe inedite, imortalizate începând cu primii ani ai secolului XX.

Fotografiilor păstrate în arhiva Muzeului Grăniceresc Năsăudean li se adaugă, cu această ocazie, numeroase imagini provenite din colecţii particulare: Mircea Prahase, Mircea Daroşi şi Ionică Scridon.