Președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Emil Radu Moldovan, spune că fondurile europene reprezintă șansa comunităților din România de a se dezvolta.
”Șansa noastră pentru dezvoltare și pentru reducerea decalajelor dintre România şi alte state europene civilizate sunt fondurile europene. Drept dovadă, în fiecare loc unde te duci, în fiecare comunitate locală, în fiecare oraş sau municipiu, găseşti urmele unor proiecte care au fost finanţate cu fonduri europene, fonduri vitale pentru noi”, a spus Emil Radu Moldovan, care a participat, joi, la inaugurarea Centrului Recreativ Legacy de la Băile Figa.
Șeful administrației județene i-a mulțumit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, pentru că, atât în calitate de fost director al Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest, cât și în calitate de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, a dat dovadă de implicare și a sprijinit unitățile administrativ-teritoriale în accesarea de fonduri europene.
”Să vă dea Dumnezeu sănătate și să faceți în continuare ceea ce ați început de mulți ani, pentru că o faceți foarte bine. Sper ca, la rotativa din mai, liderii politici să aibă înțelepciunea necesară și să rămâneți acolo. Eu susțin lucrul acesta încă de pe acum și o spun cu voce tare. (…) Oamenii care performează trebuie lăsați acolo unde sunt. Dumneavoastră vă meritați pe deplin acest loc. Știm cât de în spate au rămas toate lucrurile. Suntem în anul 2022 și încă nu avem Programul Operațional Regional 2021 – 2027 funcțional pentru că unii au dormit cu capul pe dosare și s-au ocupate de alte porcării. Eu și colegii mei primari avem deja dosarele pregătite. (…) Și Nicu Moldovan, și toți primarii sunt deja pregătiți. Eu sunt cu un pas în față pentru că avem deja la DJ 151 și proiectul gata, și autorizația de construcție pregătită. Licitația pentru execuție e în derulare. De asemenea, avem proiectul terminat și aproape toate avizele pentru Castelul Teleki de la Comlod. Pe PNRR am depus deja în format electronic la Ministerul Sănătății un proiect de aproape 100 de milioane de euro. Sper că evaluarea va merge repede și undeva la finalul anului să avem și acest contract de finanțare semnat. Pentru acest proiect, care inițial avea o valoare de 50 de milioane de euro, avem și proiect gata, și constructor, și licitație terminată. Așadar, cred că ne putem încadra în termenul impus de Comisia Europeană – 2026”, a mai spus Radu Moldovan.
Președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Emil Radu Moldovan, și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloş, au participat, joi, la inaugurarea Centrului Recreativ Legacy de la Băile Figa, investiție în valoare de circa 5 milioane de euro realizată de Primăria Beclean prin Programul Operaţional Regional.
Dumnezeu îți dă dar nu îți baga în traistă! Fondurile europene sunt șansa noastră pentru dezvoltare , dar pentru asta mai trebuie să facem si noi ceva.
După aderarea la Uniunea Europeană in anul 2007 România nu a profitat prea mult din cauza lipsei de reforme interne si a centralizarii excesive. In primul rând atragerea de fonduri europene a fost scazută pentru că că România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi aparatul administrativ este supradimensionat, fără să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București.
Uniunea europeana nu recunoaste caracterul de regiune decât dacă ai minimum 800.000 de locuitori, iar in România nici un judet nu indeplineste acest criteriu. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu esti considerat regiune si deci nu poti sa depui direct proiecte pentru accesarea de fonduri europene, nefiind eligibil. Din această cauză România pierde multi bani europeni fiindcă totul depinde de guvernul de la Bucuresti unde lucrurile se miscă foarte greu.
De aceea, este extrem de utilă si necesară o nouă impărtire administrativ-teritorială a ţării, compatibilă cu „Europa regiunilor”. Aceasta se poate face foarte simplu printr-o lege organica fără să fie necesară modificarea constitutiei. Este vorba de reducerea numărului de judete prin comasare si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutia acruală care nu specifică si numărul de judete. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
Recent, reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie a României propuneau ca model de regionalizare organizarea curților de apel. Aceștia s-au întâlnit cu importante organizații patronale și profesionale sectoriale din țară și au convenit că este nevoie de o reducere imediată a cheltuielilor din administrație, iar asta nu se va putea face decât dacă se reduce numărul de județe, pe modelul organizării curților de apel, care sunt în număr de 15, respectiv la București, Craiova, Timișoara, Oradea, Cluj, Suceava, Iași, Galați, Constanța, Ploiești, Pitești, Alba-Iulia, Târgu Mureș, Bacău, Brașov. Se poate prelua acest model și în cazul județelor, mai ales că în Constituția României nu se vorbește de un anumit număr de județe. Propunerea a fost semnată de Camera de Comerț și Industrie a României, Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase ROMPAN, Federația Patronală din Industria Materialelor de Construcții din România PATROMAT, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România LAPAR, Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România ANAT, Federația Operatorilor Români de Transport FORT, Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă ONIV și Asociația Brokerilor din România.
Organizațiile semnatare consideră ca prioritară și redefinirea noțiunii de comună ca structură administrativ-teritorială cu cel puțin 5.000 de locuitori.