Excluderea drumului expres Bistrița – Cluj-Napoca din Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR) ar însemna un ”dezastru pentru județul Bistrița-Năsăud”, potrivit președintelui Consiliului Județean, Emil Radu Moldovan.
Într-o emisiune transmisă LIVE pe pagina de Facebook a jurnalistului Cristian Berari, președintele CJ Bistrița-Năsăud a afirmat că ar fi nedrept pentru locuitorii județului Bistrița-Năsăud să nu beneficieze de această investiție.
Deși nu a dorit să comenteze afirmațiile celorlalți lideri politici, Moldovan a cerut atât prefectului județului, Stelian Dolha, cât și primarului municipiului Bistrița, Ioan Turc, să facă demersuri la București astfel încât acest drum să fie reintrodus în PNRR.
”Eu nu aș vrea să comentez ce scrie primarul pe Facebook, în schimb, dacă acest lucru va rămâne așa cum este în momentul de față în draft-ul de proiect aflat în dezbatere publică după prima citire în ședința de Guvern, asta ar însemna un dezastru pentru județul Bistrița-Năsăud, pentru dezvoltarea lui. În perioada în care partidul meu era la guvernare, am făcut toate demersurile necesare ca un drum expres sau o autostradă să treacă prin județul Bistrița-Năsăud. Pentru că vorbim de lucruri care țin de toate sferele sociale, vă dați seama ce înseamnă pentru mediul economic al județului Bistrița-Năsăud să continue să meargă cu mașinile la export pe un drum național și ce ar însemna să meargă pe un drum expres sau pe o autostradă. De asemenea, ce înseamnă pentru locuitorii județului să meargă până la Cluj pe un drum național sau pe un drum expres sau autostradă. Știm că peste 90 la sută din transport s-a mutat de pe calea ferată pe șosea. Nu mai vorbim de mediu și de poluare, pentru că planeta nu ne mai suportă. În concluzie, vestea este una dezastruoasă. De regulă, eu nu comentez ce spun demnitarii, în schimb, le cer ferm, atât primarului municipiului Bistrița, în calitatea lui de președinte al PNL Bistrița-Năsăud, cât și prefectului județului, în calitate de reprezentant al Guvernului în teritoriu, să lase lamentările și să se urce amândoi în mașină sau în avion, să se ducă la Guvern și să nu mai vină de acolo până când drumul expres nu este reintrodus în PNRR”, a declarat Moldovan în emisiunea moderată de Cristian Berari, aceasta urmând să fie difuzată pe postul local de televiziune AS-TV joi, 25 martie, de la ora 21:00.
Mai mult decât atât, președintele CJ Bistrița-Năsăud spune că a purtat discuții cu premierul Florin Cîțu și i-a spus acestuia despre situația drumului expres.
”În videoconferința pe care am avut ieri cu prim-ministrul Florin Cîțu pe teme legate de COVID-19, eu am ridicat această problemă și i-am spus despre situația drumului și premierul mi-a spus că nu știa că s-a întâmplat așa ceva, dar mi-a promis că o să se informeze și urmează să ne reauzim săptămâna viitoare. Eu i-am spus că scoaterea acestei investiții pe care PNL a propus-o în PNRR și pe care au fluturat-o în toată campania electorală ar fi un dezastru pentru județ. Am toată disponibilitatea să le fiu alături, dacă e nevoie merg și eu cu ei la București. Dacă e nevoie să stau cu o pancartă în fața Palatului Administrativ, sunt dispus să fac și acest lucru. Absolut orice tip de sacrificiu trebuie făcut, eu sunt dispus să îl fac, pentru că bunăstarea cetățenilor județului nostru este cel mai important lucru care trebuie să fie în dreptul fiecărui demnitar. Astfel, îi rog pe toți cei care sunt la guvernare să facă toate eforturile necesare, la fel voi face și eu”, a adăugat Emil Radu Moldovan.
Președintele CJ Bistrița-Năsăud a subliniat că, pe lângă excluderea drumului expres Bistrița – Cluj-Napoca din PNRR , un alt proiect benefic pentru județ a avut aceeași soartă – cel privind amenajarea unei pepiniere la Sărata.
”Un al doilea lucru care nu este atât de vital, dar care este extrem de important și care era deja în linie dreaptă este pepiniera de la Sărata – o investiție de peste 20 de milioane de euro – unde este realizată și licitația. În PNRR, 37 la sută din bani sunt destinați pentru proiecte verzi. Păi dacă tu ai un proiect deja matur, cu licitația gata făcută, îl scoți din listă? Ca să faci ce? Pentru că eu nu mai fac politică, ci administrație și îi reprezint pe oameni, îi rog cu prietenie pe toți președinții de filiale, pe parlamentarii și demnitarii din arcul guvernamental să nu se mai lamenteze pe Facebook sau să nu ne explice că sunt îngrijorați sau întristați, ci să uzeze de toate pârghiile legale pe care le au în calitate de demnitari și lideri politici și să nu lase ca județul Bistrița-Năsăud să fie izolat”, a mai adăugat Moldovan.
Sursa citată a atras atenția că majoritatea investițiilor cuprinse în noua variantă a PNRR merg spre județul Cluj, ceea ce, în opinia președintelui CJ Bistrița-Năsăud, nu e normal. ”Eu nu sunt împotriva dezvoltării Clujului, dar nu se poate să duci toate investițiile într-o metropolă și pe ea să o faci gigant și să izolezi alte comunități. Eu nu sunt de acord pentru că noi riscăm să rămânem izolați”, a mai declarat Moldovan.
Emisiunea în care președintele Emil Radu Moldovan a făcut aceste declarații va putea fi urmărită joi seara, de la ora 21:00, la postul de televiziune AS-TV.
Radu Moldovan- președintele Consiliului Județean, bate câmpii. În primul rând Răducu minte că în perioada în care PSD era la guvernare, el ar fi făcut toate demersurile necesare ca un drum expres sau o autostradă să treacă prin județul Bistrița-Năsăud. Atragerea redusă de fonduri europene pentru infrastructura rutieră din perioada guvernărilor PSD este o consecintă a faptului că România are aceeași organizare teritorial – administrativă ca în vremea comunismului, chiar dacă modelul este depășit. In plus, diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi aparatul administrativ este supradimensionat. De aceea, trebuie făcută o restructurare a acestor unități administrativ teritoriale pentru ca structurile respective să fie funcționale si eficiente economic. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București.
Uniunea Europeană nu recunoaște caracterul de regiune, decat dacă ai minim 800.000 de locuitori. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu ești considerat regiune, deci nu poți să depui singur proiecte pentru fonduri europene, nu ești eligibil pentru niciun fel de proiect. In Romania, nici un județ din cele 40 nu îndeplinește condiția de a avea 800.000 de locuitori. Din această cauză, România pierde enorm de mulți bani europeni, fiindca totul depinde de Guvernul de la București unde lucrurile se miscă foarte greu. Si asta nu e totul. Numărul mare al judetelor actuale reprezintă o frână in calea dezvoltării din cauza sistemului birocratic excesiv. De aceea, ar fi extrem de utilă o initiativă legislativă privind regionalizarea țării .
Exista două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea Constituției și introducerea „regiunii” drept categorie administrativ-teritorială ceea ce nu există astăzi în legea fundamentală din Romania. A doua cale este mai simplă si se poate face printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor județe, ceea ce nu necesită modificarea Constituției. Aceasta presupune păstrarea denumirii de „Județ”, prevăzută in constitutie, numai că prin comasare din cele 41 de județe actuale vor rezulta un număr mai redus de unităti administrative, după modelul Poloniei, care a făcut reforma administrativă in1999, prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare judetelor de la noi) in 16 mari voievodate, pentru a corespunde cerintelor europene. Regionalizarea trebuie să aiba ca obiectiv esential descentralizarea si un grad ridicat de autonomie regională. Insă regionalizarea cu păstrarea judetelor nu rezolva nimic, ba dimpotrivă adaugă un nivel suplimentar de birocratie intre administratia centrală si cea locală. Solutia este extrem de simplă si ea presupune desfintarea actualelor judete si trecerea unor prerogative de importantă zonală, ale acestora la regiune, iar celelalte atributii judetene care au importantă locală, să treacă la primarii, unde sunt mai aproape de cetătean.