La data de 11 aprilie 2022 se împlinesc 30 de ani de la constituirea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, momentul urmând să fie sărbătorit cu fast, printr-o serie de manifestări pentru organizarea cărora administrația județeană intenționează să aloce un buget de 120.000 de lei.
Un proiect de hotărâre care vizează aprobarea organizării manifestărilor cu prilejul aniversării a 30 de ani de la constituirea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud va fi analizat în ședința ordinară din 31 martie.
Potrivit proiectului, acțiunile aniversare vor cuprinde o zi în care sediul instituției va putea fi vizitat de cetățeni, elevi și cadre didactice, o ședință festivă ce va avea loc în data de 15 aprilie 2022, la Centrul Cultural Dacia, precum și spectacole de muzică populară, activități cultural-artistice de promovare a tradițiilor județului și a zonelor turistice ale acestuia. De asemenea, va fi lansat și un film
despre evoluția Consiliului Județean Bistrița-Năsăud în cei 30 de ani de la constituire și vor fi organizate colocvii și conferințe pe diferite domenii.
”Pentru organizarea evenimentului aniversar se estimează cheltuieli în sumă de 120.000 lei, constând în oferirea unor plachete pentru personalităţile participante, organizarea unui dineu festiv, confecționarea unui banner care să fie amplasat pe fațada imobilului în care funcționează Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, alte acțiuni de prezentare și promovare a realizărilor”, se arată în documentația atașată proiectului de hotărâre.
Astfel, cea mai mare parte din suma de 120.000 de lei va fi alocată pentru confecționarea unui număr de 395 de monede aniversare din argint, încapsulate, care vor fi montate pe o copertă de carton personalizată și care vor fi oferite invitaților în cadrul ședinței festive din data de 15 aprilie 2022, valoarea totală a acestora fiind de circa 70.000 de lei.
Totodată, suma de 30.000 de lei va fi alocată pentru organizarea unui dineu festiv pentru aproximativ 300 de invitați. Acesta va avea loc în data de 15 aprilie 2022, după ședința festivă organizată la Centrul Cultural Dacia.
Suma de 8.000 de lei va fi alocată pentru confecționarea unui banner personalizat care se va amplasa pe fațada Consiliului Județean Bistrița-Năsăud și care va avea dimensiuni de 13 m x 8 m, în vreme ce 7.000 de lei se vor aloca pentru amenajarea sălii de spectacole a Centrului Cultural Dacia cu aranjamente florale pentru ședința festivă din data de 15 aprilie 2022, precum și achiziționarea de buchete de flori pentru această ședință.
Administrația județeană a stabilit și un calendar al evenimentelor și activităților care se vor desfăşura pe parcursul anului 2022 pentru a marca 30 de ani de la constituirea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud:
Apucături de neam prost. La urma urmei ce sărbătoresti la 30 de ani când de fapt judetele există in forma lor actuală din anul 1968. In plus, la mai bine de 32 de ani de la Revolutia Română din Decembrie, 1989 si de la căderea comunismului România este incă un stat nereformat . Aceasta este principala cauză a prelungirii starii de tranzitie, cu consecinte dezastroase pentru tară, in plan economic, social si cultural. Nici după aderarea la Uniunea Europeană in anul 2007 România nu a profitat prea mult din cauza lipsei de reforme interne si a centralizarii excesive. In primul rând atragerea de fonduri europene a fost scazută pentru că că România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi aparatul administrativ este supradimensionat, fără să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București. În prezent, dintre cele 3.228 de unităti administrativ-teritoriale (UAT -uri), cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi de a asigura servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean. De aceea, in loc de tot felul de aniversări fără noimă trebuie făcută cât mai curând posibil reforma administrativă, dar pentru asta e nevoie de curaj politic şi de oameni cu pregătire nu de agiamii . Prin această reformă s-ar distruge un sistem clientelar vechi de 55 de ani, iar România ar putea să iasă din această stare sufocantă economic si social.