Stăpâne, Stăpâne mai cheamă-ți ș’un câine…

 

La ceas de mare sărbătoare
Poporul cântă osanale
În frunte stă vlădica nost’
Alături de un staff anost.

Se trag în poză cu Stăpânul
Mânați se lasă de Vicleanul
Ce șuieră-n urechea stângă
La glorie repede s-ajungă.

Cu ei se duce neamu-n Iad
De n-ar porni un sfânt Jihad,
Toți răspopiții să-i răstoarne
Cenușă pe creștet le toarne.

Au sfânt legământ cu păcatul
Cu lanțuri îi ține legați, Necuratul
Pe funcții și bani sunt gata să lase
Orașe pustii cu pruncii în fașe.

Suita e stearpă, lipsită de fapte
De pace și tihnă demult nu au parte
Cu postul și mila ei toți sunt străini
Sufletul lor se scaldă-n venin.

Trena e dusă de Buta Masonul
Cu grade sporite și-atârnă colanul
Mai sunt frați obscuri în marea mulțime
Ce poze cu popii vor să-și adune.

Poporul smerit înalță rugi sfinte
Ca liderii țării să capete minte…
Tâlharii rânjesc și-n față se pun
Apasă cu talpă de iad ce-i străbun.

Țară stropită de sânge de sfânt
Nu fă cu hoții sfânt- legământ!
Biserica Mamă ți-o fac de minune
Iuzi vânzători de glie și mume.

Lazăr de-ar fi rămas pe pământ
Singur s-ar duce degrabă-n mormânt
Și veci n-ar ieși din a sa groapă
Să vază așa lideri de gloată.

Stăpâne, Stăpâne mai cheamă-ți ș’un câine
Dă-i lui o bucată de fragedă pâine
Să muște dulăii cu bolta smolită
Cu sufletul negru de ură cumplită.

Păzește vlădică altarul cel sfânt
De Antihriștii cu dulce cuvânt
Ce-i sacru ei cată nebuni să întine
Stăpâne, Stăpâne mai cheamă-ți ș’un câine!