Prefecții, în prezent apolitici, vor fi numiți de partide, pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de miercuri aflându-se un proiect de hotărâre care prevede modificarea OUG 57/2019 privind Codul administrativ referitor la statutul prefectului şi subprefectului, aceste funcţii urmând să fie unele de demnitate publică.
”Actul normativ va clarifica statutul prefectului şi subprefectului ca fiind funcţii de demnitate publică atât corelativ cu poziţiile exprimate la nivel politic de Parlamentul României şi cu Strategia privind funcţia publică 2016-2020, cât şi corelativ cu necesitatea de clarificare a statului prefectului şi subprefectului identificată prin Programul de guvernare. Prefecţii şi subprefecţii îşi vor păstra calitatea de înalt funcţionar public pentru o perioadă de maxim 30 zile de la intrarea în vigoare a actului normativ. Prin aplicarea noii reglementări, ocuparea unor funcţii de demnitate publică de către prefect şi subprefect, situaţie în care aceştia pot fi membri ai unor partide politice, este în concordanţă cu rolul prefectului de reprezentant al Guvernului pe plan local, Guvernul fiind o autoritate publică care are structură politică”, se arată în nota de fundamentare a actului normativ.
Astfel, funcțiile de prefect și de subprefect devin funcții de demnitate publică, iar drepturile de natură salarială vor fi stabilite prin reglementările privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
De asemenea, potrivit modificărilor propuse, se va înfiinţa şi o funcţie de secretar de general al instituţiei prefectului.
Înfiinţarea acestei funcţii reprezintă o garanţie suplimentară privind îndeplinirea imparţială a atribuţiilor prefectului, inclusiv în contextul în care acesta este demnitar. Acesta sprijină activitatea prefectului în exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 255 din Codul administrativ (controlul de legalitate) şi coordonează structura de specialitate prin care se realizează aceste atribuţii”, se mai arată în același document.
De asemenea, poate fi numită prefect sau subprefect persoana care nu se găsește în cazuri de incompatibilitate, iar la nivelul institutiei prefectului este infiintata functia de secretar general al institutiei prefectului.
Prefectul județului Bistrița-Năsăud, Stelian Dolha, a afirmat încă de anul trecut că, în opinia sa, această funcție ar fi trebuit să fie asumată politic.
Ludovic Orban a anuntat că PNL va avea 23 de prefecți și 47 de subprefecti, USR-PLUS va avea 14 prefecți și 28 de subprefecți, iar UDMR va avea 5 prefecți și 10 subprefecți.
ACTUALIZARE
Premierul Florin Cîţu a anunţat miercuri, la finalul şedinţei de guvern, că a fost adoptată ordonanţa de urgenţă prin care prefecţii devin demnitari.
„În şedinţa de guvern de astăzi a fost aprobată ordonanţa de urgenţă prin care prefecţii devin demnitari. (…) Este un proiect care a fost asumat de către coaliţia de guvernare prin programul de guvernare, iar astăzi am aprobat această ordonanţă de urgenţă„, a spus Cîţu.
Această modificare a fost necesară, a anunțat ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, pentru a corela reglementările cu rolul constituțional al prefectului de reprezentant al Guvernului pe plan local. Necesitatea de clarificare a statutului prefectului și subprefectului a fost stabilită prin Programul de Guvernare, dar și Comisia Europeană a cerut României să delimiteze linia dintre rolul politic și de specialitate ale acestor două funcții, a atras atenția ministrul de resort.
”Prefecții și subprefecții sunt numiți de forțele politice aflate la Guvernare. În aceste condiții doar ne prefacem că aceștia sunt funcționari publici fără apartenență politică”, a spus ministrul Cseke Attila.
Pentru clarificarea delimitării între nivelul politic și cel administrativ al instituției prefectului, se introduce funcția de secretar general al instituției prefectului, funcție publică din categoria înalților funcționari publici, cu rolul de a asigura stabilitatea la nivel instituțional.
Înființarea acestei funcții reprezintă o garanție suplimentară privind îndeplinirea imparțială a atribuțiilor prefectului, inclusiv în contextul în care acesta este demnitar. Înaltul funcționar public sprijină activitatea prefectului în exercitarea controlului de legalitate și coordonează structura de specialitate prin care se realizează aceste atribuții. Mai mult, spre deosebire de prefecți și subprefecți, pentru secretarii generali ai instituției prefectului sunt introduse condiții exprese de studii.
În același timp, conform legislației în vigoare, pot fi numite în aceste funcții de prefect sau subprefect numai persoanele care au absolvit programe de formare specializată, pentru a asigura profesionalismul celor care exercită acest rol. Conform Ordonanței adoptate, a fost instituită o derogare de la această regulă, în sensul în care poate fi numită în aceste funcții o persoană care nu a absolvit programele de formare specializată, cu condiția ca, în termen de cel mult 1 an de la data emiterii actului de numire în funcție, să absolve un astfel de program, sub sancțiunea eliberării din funcție.
Prefecții și subprefecții își vor păstra calitatea de înalt funcționari publici pentru o perioadă de cel mult 30 zile de la intrarea în vigoare a acestei ordonanțe, urmând ca, după această perioadă, statutul lor să se conformeze noilor reglementări.